Constituţia a murit! Trăiască Tratatul!
19 octombrie 2007
Negocierile au durat până la ore târzii. Joi, şefii de stat şi de guverne din statele comunitare s-au întâlnit pentru a adopta un Tratat care să poată înlocuia defuncta Constituţie şi care să scoată Europa din blocajul birocratic. După miezul nopţii, anunţul aşteptat : Tratatul de Reformă a Uniunii Europene a fost acceptat. Un succes pentru preşedinţia portugheză a Uniunii, dar nu numai.
Guvernul plonez a reuşit. Cu încăpăţânare şi fermitate te impui în Uniunea Europeană. La finalul negocierilor pe marginea celor două noi Tratate Unionale, restul şefilor de stat şi de guvern erau atât de nervoşi, încât îşi doreau cu orice preţ un compromis. Mai bine să dovedim acum să putem negocia şi să acceptăm un Tratat cu multe note de subsol, decât să eşuam din nou. Aceasta a fost deviza. În trenul polonez al încrâncenării s-au urcat în ultimul moment şi italienii, care au obţinut la final un loc supliementar în Parlamentul European.
Detaliile negocierilor sunt aproape imposibil de explicat europenilor de rând, contribuabili la bunul mers al stucturii comunitare.
Gemenii Kaczynski, învingători în alegerile din Polonia, au reuşit să impună prevederile contestatei înţelegeri de la Ioannina pentru a-şi apăra dreptul la votul majoritar. Până la ei, summiturile Europene erau rar deranjate de eventuale neînţelegeri. Clauza de la Ioannina, adoptată încă din anii 90, a fost folosită o singură dată.
De fapt, Polonia a vrut mai mult să demonstreze că este în stare să îşi apere interesele naţionale. Şi pentru orientare, are destul exemple. Marea Britanie a înţeles de mult să-şi impună interesele. Chiar dacă în urmă cu trei ani, a adoptat Constituţia Europeană, Londra a fost prima care a fluturat în ultimele luni dezavantajele defunctei legi fundamentale.
Prevederi constituţionale diluate în noul Tratat
Susţinătorii Constituţiei pot demonstra acum că o parte din prevederile iniţiale au putut fi salvate într-o formă oarecum diluată. În viitor, pentru adoptarea unei decizii va fi necesară majoritatea dublă atât la nivel de stat cât şi de populaţie. Domeniile politice în care se va aplica principiul majorităţii simple vor fi extinse. La fel şi dreptul Parlamentului ales prin vot popular de a participa la procesul decizional.
Nu se poate vorbi despre o mare lovitură, dar Tratatul de Reformă este probabil cea mai bună variantă în actualul context. Sigur este că Tratul nu va avea o viaţă lungă şi că cel târziu o dată cu aderarea Turciei, el va fi serios reformat.
În principu situaţia nu este tragică. În jumătate de secol de viaţă, Uniunea Europeană a funcţionat pe baza unor tratate parţiale. Şefii de stat şi de guvern trebuie acum să îşi convingă poporul de necesitatea ratificării documentului.
Tocmai poporul, francezii şi olandezii de rând au semnat condamnarea la moarte a Tratatului Constituţional.
Un text frumos exista şi acum trei ani. Astăzi însă este vital ca Tratatul de reformă al Uniunii Europene să treacă de referedum şi să capete putere legislativă.