Conflictul din Caucaz a demonstrat Rusiei că UE este un factor politic independent

Dacă s-ar fi continuat tradiţia ultimilor ani, simultan cu dezbaterile reprezentanţilor societăţii civile s-ar fi desfăşurat şi consultări inter-guvernamentale. De această dată însă, cancelarul german Angela Merkel se va limita la o scurtă întrevedere cu preşedintele Rusiei, Dimitri Medvedev. Evident, recentul conflict din Caucaz a produs o răcire a relaţiilor bilaterale.

La începutul lunii iunie, când organizatorii au stabilit agenda reuniunii aflate la cea de-a şaptea ediţie, relaţiile germano-ruse se aflau în faţa unui nou început. Noul preşedinte Medvedev tocmai anunţase o politică mai liberală; la reuniunea UE-Rusia fuseseră lansate negocieri privind un nou acord de parteneriat şi, nu în ultimul rând, ministrul german de externe, Frank Walter Steinmeier confirmase că vremurile războiului rece aparţin definitiv trecutului. „Nu mai există ameninţare din partea Rusiei”, a spus şeful diplomaţiei germane. În acest context favorabil, organizatorii Forumului de Dialog de la Sankt Petersburg au avut ideea de a înfiinţa un parteneriat pentru modernizare între cele două ţări.

Iată însă că, după numai patru luni, lucrurile arată cu totul altfel. Comportamentul Rusiei în timpul conflictului din Osetia de Sud a speriat atât ţările din regiune cât şi occidentul. UE a suspendat negocierile în vederea noului acord de parteneriat cu Rusia, şi de aceea cancelarul Angela Merkel va efectua doar o vizită-fulger la St. Petersburg.

Că dezbaterile de două zile vor fi marcate de conflictul din Caucaz, la aceasta se aşteaptă şi Lothar de Maiziere, preşedintele consiliului director al Forumului de Dialog de la Petersburg. „Nu putem evita tema Georgia şi Rusia şi nici nu dorim aceasta”, a spus el. „Vrem să spunem ce posibilităţi există pentru a rămâne în dialog şi a nu ne trata reciproc în mod diferit. Ştim din timpul războiului rece că dacă tăcem, lucrurile devin din ce în ce mai periculoase.”

Dimitri Suslov, membru al institutului rusesc de studii strategice „Consiliul pentru Politică Externă şi de Apărare”, este de părere că se va discuta preponderent despre posibilele efecte ale conflictului din Caucaz asupra relaţiilor cu UE şi mai ales cu Germania. Ceea ce nu înseamnă că tema principală - parteneriatul în epoca globalizării - îşi va pierde din actualitate.

„Dimpotrivă”, a declarat el „recentele evoluţii au arătat că atât Rusia cât şi Europa sunt interesate de acest parteneriat. Rusia îl doreşte fiindcă, pe fundalul deteriorării relaţiilor cu SUA, cooperarea cu UE, şi mai ales cu Germania, poate apăra ţara de izolare la nivel internaţional. UE este şi ea interesată fiindcă dialogul în aceste condiţii dificile este o şansă pentru a-şi afirma independenţa şi forţa politică”.

Până la conflictul din Caucaz, UE a fost percepută ca un braţ prelungit al SUA. După eforturile de mediere ale lui Frank-Walter Steinmeier şi, mai târziu, ale lui Nicolas Sarkozy, la Moscova s-a realizat că UE este un factor politic independent, capabil să pună capăt controverselor interne în momente dificile.

Acelaşi Dimitri Suslov a subliniat importanţa manifestării tocmai în împrejurările de acum: „Dialogul la nivelul societăţii civile, între oameni de ştiinţă, întreprinzători, jurnalişti şi activişti ai drepturilor omului permite luarea la cunoştinţă a poziţiei celeilalte părţi. Fără acest dialog apolitic Rusia nu va fi înţeleasă în Europa şi va fi percepută ca o primejdie, ca un urs rusesc trezit din hibernare.”