1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Conflictul din Caucaz îl avantajează pe John McCain

Albrecht Ziegler/Vlad Drăghicescu18 august 2008

Guvernul american abordează suspect de pasiv conflictul din Caucaz. Mulţi analişti politici sunt de părere că de soarta şi de durata conflictului din Georgia depinde rezultatul alegerilor prezidenţiale americane.

https://p.dw.com/p/F0BU
John McCain în campanieImagine: AP

Tancurile ruseşti se află la mai puţin de o sută de kilometri de capitala Georgiei, Tbilisi, iar preşedintele american, apărătorul lumii libere, îşi continuă imperturbabil vacanţa la ranch-ul său din Texas, în loc de a se afla la Casa Albă. Nici în clipa în care trupele armatei ruse mărşăluiau spre Georgia, Bush nu se afla la Casa Albă, ci la Beijing, acolo unde, alături de premierul rus Vladimir Putin, participa la ceremonia de deschiere a Jocurilor Olimpice.

În afara celor două întâlniri dintre Putin şi Bush la Beijing, cu ocazia cărora se pare că preşedintele american a abordat problema conflictului din Caucaz, nu a fost făcută nici o altă referire la manevrele militare ale ruşilor. În vreme ce Bush se întreţinea cu jurnaliştii, vorbind despre sportivii americani, Putin se afla deja în regiunea afectată de conflict.

Prudenţă

Odată întors la Washington, George Bush a apelat la o retorică solidă pentru a sublinia faptul că cearta dăunează atât intereselor Rusiei, cât şi celor americane. A trimis avioane americane cu ajutoare pentru cei afectaţi de conflict şi pe Condoleeza Rice pentru a face act de prezenţă în regiune şi pentru a-l determina pe preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, să semneze acordul de încetare a focului. Un acord care presupune retragerea trupelor armatei ruse din Georgia.

Statele Unite au abordat extrem de prudent conflictul din Caucaz. Mult vehiculatele sancţiuni au fost doar vorbe în vânt. Notabilă este însă ieşirea la rampă a candidatului republican la preşedinţia Americii, John McCain, care a reacţionat înaintea administraţiei americane, cerând retragerea trupelor ruse din regiune.

Cu o jumătate de an înainte de expirarea mandatului prezidenţial al lui George Bush, administraţia americană pare incapabilă să gestioneze momentele de criză sau să negocieze. Acest lucru nu miră pe nimeni, de vreme ce specialiştii de la Casa Albă, apropiaţi ai lui Bush, au părăsit administraţia prezidenţială încercând să se reorienteze profesional. În ianuarie, odată cu instalarea noului preşedintele, aceştia şi-ar pierde oricum serviciul.

Or, de un astfel de guvern american, Rusia nu are nici un motiv să se teamă.

Rusia nu se teme

Ministrul Apărării, Robert Gates, a dezavuat categoric o eventuală intervenţie militară americană în regiune. Cea mai gravă sancţiune pentru Moscova ar fi excluderea Rusiei din grupul G8, din care fac parte cele mai mari puteri economice din lume. Perspectiva unei atare măsuri nu timorează însă Rusia, care, datorită rezervelor sale de petrol şi gaz metan, nici nu prea are nevoie de G8 pentru a se face auzită.

În ce măsură relaţiile ruso-americane se vor înăspri ţine de politica noului preşedinte american. Barack Obama, aflat şi el în concediu în Hawai, a condamnat intervenţia militară a ruşilor, folosind însă un ton mult mai moderat decât al contracandidatului său, John McCain, care a declarat că de fiecare dată când se uită în ochii lui Putin, vede trei litere: KGB.

McCain şi Putin au totuşi ceva în comun. Amândoi au trăit vremurile războiului rece şi doresc ca ţările lor să aibă o putere cât mai mare. Din acest punct de vedere, McCain are un avantaj în Faţa lui Obama, pe care un conflict prelungit în Caucaz nu l-ar avantaja sub nici o formă.