Conferința donatorilor: Moldova poate deveni stat model | Moldova | DW | 22.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Conferința donatorilor: Moldova poate deveni stat model

Comunitatea internațională a decis la Paris 130 de milioane de euro asistență suplimentară pentru Republica Moldova. Țara este importantă pentru Uniunea Europeană - și nu doar pentru că se arată solidară cu Ucraina.

Chișinău statuia lui Ștefan cel Mare

Statuia lui Ștefan cel Mare la Chișinău

Atmosferă animată, luni, 21.11, în clădirea Ministerului de Externe din Paris: s-au întâlnit miniștri sau emisari din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reprezentanți ai unor țări precum SUA, Japonia și Marea Britanie și trimiși ai 15 organizații internaționale precum Banca Mondială.

În principiu, nimic ieșit din comun - șefii diplomațiilor comunitare s-au văzut și luna trecută, la Bruxelles, pentru a discuta despre noi sancțiuni la adresa Iranului. De data aceasta, însă, a fost vorba despre un stat mic, care și-a găsit loc pe agenda internațională abia după invazia rusă în Ucraina - Republica Moldova. „Suntem foarte afectați de evoluția războiului”, a transmis ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu. „Au căzut rachete pe teritoriul nostru și traversăm o criză energetică. Pacea și stabilitatea în Moldova nu sunt doar în interesul nostru, ci și al restului Europei”.

Comunitatea internațională vrea să acorde fostei republici sovietice, cu o populație de aproximativ două milioane și jumătate de locuitori, mai mult sprijin financiar. Pe de o parte, pentru că Republica Moldova a dat dovadă de o umanitate deosebit de mare în conflict. În plus, acest sprijin oferit Republicii Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene.

Conferința de la Paris a donatorilor a fost cea de-a treia de acest fel: la primele două, de la Berlin și București, au fost deja antamate măsuri de ajutor și împrumuturi de peste un miliard de euro. „A susține Republica Moldova înseamnă a lua parte la efortul de război”, a apreciat astăzi președintele francez Emmanuel Macron, la conferința de presă de închidere. „A ajuta țara este o datorie morală”.

Concret, la conferința de luni, șefa diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis un ajutor suplimentar de 32,3 milioane de euro din partea Germaniei. Și președintele Macron, la rândul lui, a anunțat sprijin francez în valoare de 100 de milioane de euro.

„Rusia presează Moldova în materie de energie”

Rusia a dezvoltat o nouă strategie și bombardează sistematic infrastructura energetică ucraineană, destabilizand țara și întregul continent. „În plus”, spune Popescu, „Rusia șantajează în mod deschis Moldova în materie de energie și pur și simplu a întrerupt 50 la sută din aprovizionarea cu gaze”. Atacurile asupra infrastructurii din Ucraina au dus și la întreruperi de curent în Republica Moldova, a scris ministrul de Externe de la Chișinău pe Twitter. Prețurile la energie electrică și gaze au explodat.

La începutul războiului din Ucraina, a existat îngrijorarea că Rusia ar putea avansa prin sudul Ucrainei până în Republica Moldova și că ar putea chiar obține sprijin din regiunea separatistă Transnistria. Aproximativ 2000 de soldați ruși sunt încă staționați acolo.

Războiul din Ucraina nu afectează Moldova doar în privința energiei și a securității. Aici au ajuns o jumătate de milion de ucraineni fugiți din calea agresiunii ruse iar 80.000 au ales să rămână în Moldova. Un alt val de refugiați este așteptat în săptămânile ce urmează, au explicat la Paris reprezentanții guvernului de la Chișinău - sunt oameni care se tem de război, dar și de un posibil accident nuclear, sunt și oameni care pleacă din cauza întreruperilor de alimentare cu electricitate și a frigului.

Republica Moldova | Ursula von der Leyen și Maia Sandu

Ursula von der Leyen și Maia Sandu

„Republica Moldova merită ajutorul nostru”

Comunitatea internațională nu are voie, în acest context, să lase Moldova de una singură, este de părere Felix Hett, reprezentantul pentru Ucraina și Moldova al Fundației Friedrich Ebert. Cu toate slăbiciunile sale structurale, „țara a dat dovadă de multă solidaritate și merită pur și simplu ajutorul nostru”, a explicat Hett într-un dialog cu DW. Iar guvernul președintelui pro-european Maia Sandu se străduiește să reformeze țara. Printre altele, Sandu a inițiat reforme în justiție și în serviciul public. Aceasta include și lupta împotriva corupției.

„Guvernul nostru a etichetat Moldova drept țară deturnată, în iunie 2019. Între timp, investigăm finanțarea ilegală a partidelor”, a declarat la Paris Veronica Drăgălin, coordonatoarea biroului anticorupție al Parchetul General de la Chișinău. „Moldovenii au ales democrația în locul autocrației și justiția în locul corupției la alegerile prezidențiale din 2020”, a precizat procuroarea șefă.

Sprijinul are și o componentă politică, a explicat Céline Bayou, de la Centrul de Cercetare pentru Europa de Est din Paris. Moldova face parte din așa-numitul Parteneriat Estic, șase țări față de care UE aplică o politică specială de vecinătate, pentru a le atașa politic și economic de blocul comunitar. Din iunie, ca și Ucraina, Moldova a devenit candidat oficial pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Este un pas uriaș, pe care UE trebuie să-l susțină și cu fapte, cu acțiuni de sprijin, chiar dacă procesul de aderare poate dura ceva timp", a completat Bayou. „În acest fel, arătăm și Rusiei că nu poate face ceea ce vrea în imediata noastră vecinătate”.

Baerbock: „Împreună suntem mai puternici decât acest război”

În ciuda guvernării pro-europene, s-ar putea să nu fie ușor ca Moldova să mențină cursul european, avertizează Florent Parmentier, secretar general al unui think-tank parizian, Cevipof. Cele mai recente sondaje indică o scădere de la 52% la 30% a procentajului din populație care mai crede că orientarea corectă este spre Occident. Și declinul acesta a urmat tocmai invaziei rusești în Ucraina. „Uniunea Europeană trebuie să lupte cu neîncrederea în guvernul de la Chișinău și cu credința populației că direcția trebuie să fie Rusia”, a comentat pentru DW specialistul francez în Republica Moldova. De săptămâni întregi, la Chișinău au loc proteste împotriva guvernului pro-european - dar, potrivit jurnaliștilor de investigație, aceștia sunt plătiți de politicieni pro-ruși.

„Avem o fereastră strâmtă de oportunitate – cu o inflație de 35 la sută, instabilitate economică și criză energetică, tulburările sociale sunt posibile”, a comentat procurorul anticorupție. „Dacă nu arătăm că statul de drept și apartenența la Uniunea Europeană duc la un viitor mai bun, vom rata această oportunitate unică”.

La finalul conferinței de luni, ministrul Baerbock a încercat să încurajeze partenerii moldoveni: „Solidaritatea este valoarea care ne definește în Europa. Moldova are în Uniunea Europeană un partener pe care se poate baza. Împreună suntem mai puternici decât acest război".

Felix Hett este, de asemenea, optimist: „Având în vedere dimensiunea mică a țării, ar trebui să fie fezabilă stabilizarea Moldovei. Ar putea deveni un model pentru Ucraina și pentru alți viitori candidați la aderarea în Uniunea Europeană".