Concediu la schi în ciuda schimbărilor climatice? | Global | DW | 22.02.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Concediu la schi în ciuda schimbărilor climatice?

Mai multe tunuri de zăpadă, telecabine şi teleschiuri - pentru a compensa lipsa zăpezii, numeroase staţiuni se dotează suplimentar, în ciuda protestelor activiştilor de mediu. Altele mizează pe turismul de iarnă "soft".

Albul hibernal este tot mai frecvent înlocuit de nuanţe maronii şi cenuşii. Spre dezamăgirea multor pasionaţi de sporturile de iarnă, în numeroase staţiuni europene zăpada lipseşte în continuare. Mai ales în cele situate la o mai joasă altitudine teleschiurile şi telecabinele zac încremenite. Climatologii sunt de părere că iernile albe vor fi pe viitor mai puţine, chiar şi la altitudini mai înalte. Linia climatică a zăpezii tot urcă iar gheţarii se topesc. Institutul pentru Cercetarea Zăpezii şi Avalanşelor (SLF) din Davos, Elveţia, estimează că pătura de zăpadă din Alpi se va reduce cu 70 la sută până la sfârşitul secolului, dacă nu vor fi luate până atunci măsuri eficiente de protecţie a climei.

Staţiunile montane se dotează suplimentar

Să devină curând istorie vacanţele la schi? "Probabil că în următorii 15-20 de ani se va mai putea schia în regiunile aflate la mai mult de 2000 de metri altitudine", estimează renumitul cercetător Werner Bätzing, specializat în problematica Alpilor. După aceea, peste 20-30 de ani, schiatul nu va mai fi posibil decât la altitudini şi mai mari "iar asta nu-şi vor mai permite decât puţini oameni", a declarat Bätzing pentru DW. Pentru a face posibil pe termen lung sportul de iarnă, staţiunile montane mizează tot mai mult pe tunurile de zăpadă. Aceasta presupune însă cheltuieli sporite şi un consum imens de apă şi energie. Potrivit activiştilor pentru protecţia mediului, metoda este un pas în direcţia greşită.

Elveţia: Penurie de zăpadă în Cantonul Wallis

Staţiunile alpine recurg tot mai frecvent la tunurile de zăpadă

Pe lângă tunurile de zăpadă, o extindere a staţiunilor şi pârtiilor aflate la altitudine mai ridicată ar ajuta la rezistenţa în faţa schimbărilor climatice. Dar Werner Bätzing consideră că aceasta ar fi o "evoluţie catastrofală". El oferă drept exemplu planificata fuzionare a regiunilor montane tiroleze Pitztal şi Ötztal, care ar presupune masive intervenţii în peisajul dominat de gheţarii rămaşi în mare parte neatinşi până acum. Specialistul solicită "cât se poate de clar interzicerea fuzionării regiunilor de schi". Şi nu este singurul care o face. Şi asociaţiile alpine cer o astfel de interdicţie, alături de Comisia Internaţională pentru Protecţia Alpilor, Cipra.

Werner Bätzing, cercetător şi geograf

Un expert în problematica Alpilor: Werner Bätzing

Mediul este cel mai afectat de sosirea şi plecarea turiştilor

Dar responsabile pentru poluare nu sunt preponderent tunurile de zăpadă şi mijloacele de transport pe cablu ci turiştii. Sosirea şi plecarea lor produce aproximativ 70 la sută din totalul emisiilor de CO2 înregistrate. Mulţi dintre schiori se deplasează în continuare cu maşina în Alpi, astfel că aerul este poluat în numeroase văi ale sale. Există alternative ecologice suficiente, numai că nu sunt folosite, explică Werner Bätzing: "Alpii se află în mijlocul Europei şi se poate ajunge excelent acolo cu trenul", a spus el. În unele staţiuni se poate ajunge direct cu trenul, spre altele există legături cu autobuzul.

Compania feroviară austriacă ÖBB oferă aici un exemplu demn de urmat. Din ianuarie 2020 şi-a extins legăturile spre staţiunile montane din Tirol, astfel că turiştii din Austria şi Germania pot ajunge în munţi cu ajutorul unor trenuri de noapte suplimentare.

Lipsa zăpezii va influenţa turismul montan pe termen lung

Totuşi, în ciuda tuturor măsurilor de protecţie a mediului, numeroase regiuni vor fi nevoite pe termen lung să renunţe la turismul datorat sporturilor de iarnă. Mai ales la altitudini mai joase temperaturile în creştere vor face imposibilă producerea de zăpadă artificială. De aceea Oficiul Federal pentru Mediu recomandă "dezvoltarea unor oferte alternative mai puţin sau deloc dependente de zăpadă."

Unele asociaţii turistice îşi schimbă deja mentalitatea, de exemplu din regiunea montană germană Erzgebirge. La lipsa căderilor de zăpadă în lunile de iarnă ele au reacţionat cu oferte alternative cum ar fi drumeţii organizate la lumina făcliilor, a explicat pentru DW Andrea Beyer, reprezentantă a asociaţiei turistice locale. În plus, regiunea oferă mai bine de 100 de atracţii în afara pârtiilor, cum ar fi băi termale, muzee, cetăţi şi palate, astfel că Erzgebirge rămâne o destinaţie de vacanţă atractivă şi atunci când albul imaculat lipseşte din peisaj.