Comunitatea romă și restanțele autorităților | România | DW | 16.04.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Interviu

Comunitatea romă și restanțele autorităților

„Completăm pregătirea profesională academică a romilor primită în facultate și cu una identitară, astfel încât să se simtă romi", spune Gelu Duminică în interviul pentru DW.

Gelu Duminică este doctor în sociologie și profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. Ca activist civic, este directorul executiv al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, care se ocupă denumeroasele probleme pe care le întâmpină etnia romă din România.

Interviul de față încearcă să pună în lumină câteva dintre dificultățile cu care se confruntă etnia romă și soluțiile oferite de Fundația Împreună.

DW: Care sunt programele prioritare pe care le susține fundația pentru a veni în întâmpinarea comunităților de etnie romă?

Gelu Duminică: Sunt programe de dezvoltare la nivel comunitar cu o împuternicire a romilor, astfel încât cei pasivi să devină activi. Sunt 20 de comunități cu care lucrăm în momentul de față. De cealaltă parte, avem programe din zona educației, lucrăm cu foarte multe școli, cu foarte mulți copii pe care îi ajutăm să ajungă la potențialul lor maxim.

Cum reușiți acest lucru, prin ce mijloace și cu ce actori din domeniul educației lucrați?

Avem programe de burse, de mentorat, de lucru cu cadrele didactice, cu părinții, cu managementul școlii astfel încât să includă toți copiii, nu cu precădere pe cei romi. Pe de altă parte, avem și programe care țin de pregătirea noii generații. Acestea constau în susținerea unui fel de universități alternative pentru studenții romi prin care să completăm pregătirea lor profesională academică primită în facultate și cu una identitară, astfel încât să fie romi, să înțeleagă „cu ce se mănâncă romii.“ O să lansăm campanii de schimbare a prejudecăților și de conștientizare a lor, de stima de sine pentru romi.

Discriminarea elevilor romieste principala problemă existentă în școlile din România. Statul fie o ignoră, fie nu aplică instrumentele potrivite pentru a diminua măcar această segregare.

Nu știu dacă este principala problemă, dar este o problemă specifică și extrem de vizibilă. Încercăm să lucrăm cu toți actorii, cu părinții, cu profesorii și cu elevii.

Prin ce mijloace lucrați cu profesorii? Este oarecum necunoscut ca o organizație neguvernamentală să conlucreze cu cadrele didactice.

Suntem printre puținii care lucrează cu profesorii în mod direct pentru a contribui la formarea profesională continuă. Numai anul acesta avem vreo 400 de cadre didactice cu care lucrăm, pe care le ținem în priză, le oferim materiale cu care să lucreze la clasă, pentru că nu avem numai rasiști, ci și foarte mulți profesori care nu știu cum să lucreze cu copiii romi. De aceea am dezvoltat în ultimii ani tot felul de planuri de lecție, tot felul de materiale video și audio pe care profesorii să le folosească. Avem apoi întâlniri cu experți, inclusiv din Ministerul Educației, pentru a lucra la noi politici publice, pentru că degeaba activăm noi la micronivel, la o unitate școlară, dacă politicile publice rămân la fel de rigide.

Statisticile arată că absenteismul în rândul copiilor romi între 7 și 11 ani este de peste 40%. Care sunt cauzele principale și ce se poate face pentru diminuarea abandonului școlar?

 Absenteismul are diverse cauze: socio-economice, care sunt cele mai vizibile, discriminarea și automarginalizarea, care merg mână-n mână, dar și faptul că școala nu este prietenoasă. Nimeni nu merge la școală ca să aibă de unde pleca. Dacă nu te simți bine când te duci la școală, e foarte probabil să nu te mai duci. Noi lucrăm cu precădere pe nivelul trei, adică starea de bine, și pe nivelul doi, stima de sine ca element de combatere a marginalizării și automarginalizării. În ceea ce privește nivelul socio-economic, punem presiune pe instituțiile statului. Însă noi credem că săracul de etnie romă nu se diferențiază cu nimic de săracul de etnie română. Nu vrem și nici nu putem să preluăm rolul statului. Copiilor cu care lucrăm le oferim doar o bursă de studiu de 200 de lei pe lună menită să le asigure transportul.

Sunt multe lacune legislative în ceea ce privește incluziunea socială a romilor, în mod special a copiilor de etnie romă.

Sigur că da. Politica nu este targhetată pe nevoile clientului, ci politica e pentru toți. Ceea ce este greșit, pentru că unul dintre principiile incluziunii sociale este abordarea centrată pe nevoile clientului. Iar clientul e diferit, în funcție de etnie, de religie, de orientarea sexuală, de statutul social. Noi lucrăm cu toți, ca și cum ar fi cu toții la fel. Zilele trecute am avut o judecătoare care a fost dată afară pentru că nu a putut ține un examen sâmbăta, ea fiind creștin de ziua a șaptea. Am dat doar un exemplu, dar avem foarte multe lacune legislative care nu țin cont de diversitatea care există.