Comisia Europeană recomandă încetarea MCV | România | DW | 22.11.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Comisia Europeană recomandă încetarea MCV

România este pe punctul de a scăpa de Mecanismul de Cooperare și Verificare dar va fi monitorizată cu instrumentele PNRR și sub riscul suspendării finanțărilor europene.

Comisia Europeană recomandă ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, care monitorizează starea justiției, combaterea corupției și respectarea statului de drept. Decizia a fost luată astăzi în Colegiul Comisarilor, care a constatat că România a îndeplinit condițiile stabilite din 2007 și va transmite concluziile sale Consiliului European și Parlamentului comunitar. Anunțul definitiv va ține cont de concluziile și observațiile acestor două instituții europene.

„Comisia consideră că progresele înregistrate de România în ce privește MCV sunt suficiente și conforme cu angajamentele asumate de România odată cu aderarea la UE”, se arată în raportul difuzat astăzi. Documentul identifică și anumite puncte restante: „Este important ca România să continue să lucreze consecvent la transpunerea în legislație a angajamentelor restante specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora”.

Fără MCV dar cu alte instrumente

Cele trei legi ale justiției, adoptate recent și pentru care autoritățile de la București nu au mai așteptat observațiile Comisiei de la Veneția, vor fi monitorizate cu instrumentele de control din PNRR, alte reforme vor fi evaluate prin mecanismul de condiționalitate privind statul de drept aplicat tuturor statelor membre ale Uniunii. Acest din urmă mecanism este în vigoare din ianuarie 2021 și dispune de instrumentul suspendării plăţilor către ţările în care sunt constatate încălcări ale statului de drept ce pot aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. O eventuală decizie de suspendare sau o reducere de plăţi de fonduri UE trebuie sprijinită de cel puţin 15 state membre din 27.

„Astăzi este o zi foarte importantă pentru România, care a făcut un nou pas semnificativ pe calea integrării europene. Mecanismul de Cooperare și Verificare s-a încheiat astăzi pentru țara noastră. Avem confirmarea clară că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept. Acesta este ultimul raport MCV al Comisiei Europene pentru țara noastră”, a declarat, cu puțin timp în urmă, președintele Klaus Iohannis.

Un deceniu și jumătate de monitorizare

Comisia Europeană a creat în 2006 un mecanism special menit să ajute România în drumul său de reformare a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, odată intrată în Uniunea Europeană. A fost un semnal clar că admiterea a reprezentat mai degrabă o decizie de natură politică și că, tehnic, autoritățile de la București au restanțe serioase la capitolele invocate în motivarea existenței MCV. De altfel, în ciuda progreselor înregistrate în mulți dintre anii trecuți de atunci, acestea au fost lente iar la un moment dat au fost observate, de către oficialii comunitari, regrese semnificative - cum a fost în perioada cunoscută popular sub numele de „guvernarea PSD-Dragnea”.

În primii ani, singurele motive de laudă la adresa României au venit pentru activitatea parchetului anticorupție, DNA. O primă lovitură dată statului de drept a eșuat, în 2012, sub presiunile instituțiilor europene și a ambasadelor occidentale, iar MCV a observat acțiuni politice și manipulările dintr-o parte a presei de natură să submineze justiția, în special în încercarea majorității parlamentare de a-l suspenda pe președintele de atunci, Traian Băsescu. Campaniile de presiuni asupra justiției nu au dispărut odată cu intervenția fermă a Comisiei, au fost remarcate și în următoarele rapoarte. Iar pe 10 decembrie 2013, mai multe modificări ale Codului Penal precum și o lege a amnistiei și grațierii au fost votate de majoritatea parlamentară cu scopul de a proteja legislatorii dar și clientela politică aflată în vizorul justiție pentru acuzații de corupție (luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu și altele).

Ordonanța 13 și încăpățânarea societății civile

Cel mai bun raport a venit în 2016 (și ca urmare a respingerii definitive a abuzurilor din „marțea neagră” a anului 2013) dar, apoi, în 2017, raportul MCV a fost catastrofal, ca urmare a celebrei ordonanțe 13. Din 2018, cerințele Comisiei au fost constante: revizuirea legilor justiției modificate de majoritatea PSD-ALDE-UDMR. În toți acești ani, Comisia a ținut să felicite, chiar dacă nu în documentele oficiale, presiunile extraordinare puse de societatea civilă, protestele organizate de cetățeni pentru ca legile justiției să revină în cadrul european. Dată deseori exemplu pentru spiritul său european, societatea civilă din România a permis recâștigarea încrederii distruse în autoritățile de la București.

Anul trecut, raportul a cerut din nou desființarea SIIJ, secția de investigare a magistraților care prejudicia funcționarea sistemului juridic și permitea abuzuri. Se vorbea și despre scurgeri de informații către mass-media, care generau presiune asupra judecătorilor și a procurorilor.

Raportul de astăzi salută reformele introduse prin legile justiției adoptate săptămânile trecute, o nouă strategie națională anticorupție, cu rezultate în materie de eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel înalt și o procedură îmbunătățită de ridicare a imunității politice. Comisia susține că există și o eficacitate sporită în recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni. În fine, un alt punct pozitiv îl reprezintă progrese rapide în revizuirea codurilor penale, iar finalizarea acestora va fi monitorizată în procedurile Planului de redresare și reziliență al României