Zi fatidică într-o democrație consolidată

La 9 noiembrie, cu 29 de ani în urmă, a căzut zidul despărțitor la Berlinului, pecetluind sfârșitul divizării Germaniei și a Europei. În anul 1938, tot pe 9 noiembrie, în Germania ardeau sinagogile, evrei germani erau uciși de naziști, pogromul împotriva evreilor fiind de fapt începutul Holocaustului. Și tot într-o zi de 9 noiembrie - a anului 1923 - un extremist de dreapta, la acea vreme încă relativ necunoscut, pe nume Adolf Hitler, încerca prin puciul din München să zdrobească Republica de la Weimar. Acea republică proclamată la 9 noiembrie 1918. Mai multe semnificații nici că poate avea o dată istorică. 

O zi cu umbre și lumini

Pot fi rostite laolaltă aceste momente în parte eliberatoare, în parte profund abisale? Comemorarea datei de 9 noiembrie înseamnă mereu a reaminti de o zi cu "lumini și umbre" din istoria Germaniei, a subliniat, vineri, președintele federal Frank-Walter Steinmeier, cu prilejul ceremoniei comemorative din Bundestag. Cu alte cuvinte, ziua de 9 noiembrie trebuie privită sub toate aspectele ei. Mai întâi a fost Revoluția Germană din 1918, potrivit lui Steinmeier, "copilul vitreg al istoriei democrației noastre", care a pus capăt Primului Război Mondial și monarhiei, aducând germanilor prima republică parlamentară. Implicit și dreptul femeilor de a vota, alături de drepturile fundamentale ancorate în Constituție. A luat naștere un stat social modern, realizare cu care germanii se pot mândri. Dacă această formă de stat numită "Republica de la Weimar" nu s-ar fi prăbușit atât de răsunător și dacă n-ar fi fost urmată de dictatura ugigașă național-socialistă! 

"Bonn nu e Weimar" este titlul unei cărți de mare succes a publicistului Fritz Rene Allemann. El le făcea curaj (vest)germanilor, arătându-le că statul lor, Republica Federală Germania, este capabil - instituțional și mental - să prevină o nouă alunecare în barbaria extremistă de dreapta. Volumul a apărut în 1956 și mesajul autorului avea să se adeverească. "Bonnul", adică Republica Federală a Germaniei de Vest, nu a devenit un nou "Weimar". Astăzi, la peste șase decenii, observatori îngrijorați se întreabă dacă nu cumva Germania și ordinea republicană sunt din nou amenințate. 

Republica în pericol?

Tonul din disputele politice a devenit în ultimii ani periculos de aspru în Germania. Incidentele rasiste și atacurile extremiste de dreapta la adresa minorităților, mai ales la adresa solicitanților de azil, iau amploare. Mulți germani sunt cuprinși de un sentiment de teamă și nesiguranță. Și unii dintre aceștia, în special în estul Germaniei, au reacții agresive. Și în prezent, în această zi de 9 noiembrie, grupări de dreapta au mărșăluit prin orașe germane, inclusiv prin centrul orașului Chemnitz. Nici că poate fi mai mare contrastul între aceste imagini și cele din Bundestag, unde se desfășura ceremonia comemorativă.

Orașul saxon Chemnitz a fost în vară epicentrul acelor incidente violente. Un tânăr german a fost înjunghiat mortal în timpul unei dispute iscate cu solicitanți de azil. Au urmat discursuri pline de ură și atacuri la adresa străinilor. Orașul a întruchipat tot ce nu funcționează cum trebuie în Germania. La Chemnitz și-au făcut apariția reprezentanții formațiunii populiste de dreapta AfD, cot la cot cu neonaziștii, cu reprezentanții "Noii Drepte". 

Alternativa pentru Germania, AfD, este reprezentată, între timp, în toate parlamentele regionale, iar în Bundestag constituie chiar principala formațiune de opoziție. Liderul grupului parlamentar AfD a calificat cândva dictatura nazistă drept "găinaț al istoriei germane". Provocări istorice de acest gen, inclusiv jigniri antisemite, caracterizează AfD. Încă nu e limpede cât de mult spre dreapta va mai aluneca partidul. 

Consens unanim

Chiar dacă a fost doar o chestiune de moment cu o încărcătură de simbol limitată, e salutar faptul că niciunul dintre deputații reuniți în Bundestag, la ceremonia dedicată zilei de 9 noiembrie, nu s-a abținut să aplaude atunci când a fost vorba de revoluția desfășurată cu un secol în urmă - atât în rândul dreptei, cât și al stângii. Chiar și moștenitorii acelor forțe politice, aflate la stânga SPD, care nu doreau atunci o democrație parlamentară, ci doar o Republică a Sfaturilor după model sovietic. 

Astăzi, democrația din Germania nu este amenințată - în pofida AfD și a tensiunilor sociale existente. Republica de la Berlin este, prin instituțiile ei, mult mai consolidată decât era, cu un secol în urmă, predecesoarea ei. Consensul societății civile este puternic, în timp ce la vremea aceea era destul de slab, iar în rândul elitelor fostei puteri lipsea cu desăvârșire. Și încă ceva: democrația de astăzi e capabilă să se apare în fața adversarilor ei și a celor care o disprețuiesc. Această legătură imaginară este ceea ce unește momentele istorice atât de diferite comemorate la 9 noiembrie.