Comentariu: Victorie clară a Laurei Kövesi împotriva detractorilor ei | România | DW | 04.04.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Comentariu: Victorie clară a Laurei Kövesi împotriva detractorilor ei

Curtea Supremă din România a ridicat restricțiile impuse procurorului-vânător de corupți, Laura Kövesi. Pentru demolatorii notorii ai justiției românești este o înfrângere cu consecințe, crede Robert Schwartz.

Încă mai există acel sistem judiciar independent din România. Cel puțin în parte. Guvernul presupus social-liberal nu a reușit încă să-și subordoneze chiar toate instituțiile. Aceasta este prima veste bună din București. Curtea Supremă a decis că Laura Kövesi poate părăsi ţara, fostei şefe DNA fiindu-i ridicată măsura controlului judiciar impusă acum o săptămână de o "secție specială" a procuraturii.

Kövesi poate pleca în orice moment spre Bruxelles, acolo unde se va decide în aceste zile cine va fi viitorul șef al procuraturii UE. Temută de mulți politicieni români corupți sau acuzați de corupție, ea este favoritul clar al Parlamentului European pentru acest post.

Poziția comună a partenerilor occidentali  

Al doilea mesaj nu este mai puțin semnificativ: există o atitudine comună și decisivă a partenerilor internaționali ai României. În acest context  trebuie menționată la loc de frunte scrisoarea semnată de cei doisprezece ambasadori ocidentali - inclusiv de cel german. Aceștia avertizează cu fermitate asupra încercărilor continue ale guvernului român de extindere a controlului politic în justiție. Mesaje similare au fost transmise aproape în unanimitate de Comisia Europeană și de Parlamentul European. Acestea sunt ultimele încercări aproape disperate de a readuce guvernul de la București la ordine și rațiune, înaintea impunerii unor sancțiuni. Ar fi o premieră absolută ca o țară membră, care deține președinția Consiliului UE, să se procopsească cu articolul 7 - așa-numita "opțiune nucleară", ca ultimă și cea mai dură atenționare.

Și ce face guvernul de la București? Premierul Viorica Dancilă se rățoiește într-o manieră deja arhicunoscută la parteneri și aliați, criticând aceste intervenții salutare drept "ingerințe în afacerile interne ale țării". În mod similar s-a exprimat și liderul ei de partid, Liviu Dragnea, șeful așa-zișilor social-democrați, condamnat cu suspendare pentru fraudă electorală. Lui Dagnea nu pare să-i meargă pre bine: într-un al doilea proces penal pentru abuz în serviciu a fost nevoit să renunțe la câteva termene de judecată din motive de sănătate. În primă instanță, Dragnea, cel care trage sforile politice în calitate de președinte al parlamentului, a fost condamnat la trei ani și jumătate închisoare cu executare. El și camarila lui încearcă de peste doi ani să facă praf sistemului judiciar, pentru a putea, în sfârșit, să guverneze conform propriilor legi.

Până în prezent, societatea civilă și președintele liberal-conservator Klaus Iohannis au reușit - de câteva ori aproape în ultima secundă - să tragă semnalul de alarmă. Dar nu au putut opri tăvălugul anti-european al demolatorilor justiției. 

Un referendum pentru salvarea statului de drept 

Speranța multor români se îndreaptă acum către Europa. De aceea, mesajele comune, ferme, dinspre Bruxelles, Strasbourg și ambasadele partenerilor occidentali au constituit semnalul potrivit la momentul potrivit. Joi, președintele Iohannis a anunțat că în ziua alegerilor europene (26 mai), românii sunt chemați la referendum. Ei trebuie să răspundă dacă doresc să fie conduși de politicieni corupți și penali. Și dacă vor ca Guvernul să mai adopte ordonanțe de urgență în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar. Răspunsul previzibil al majorității este de natură să-i ofere lui Dragnea și acoliților săi de-acum încolo multe nopți nedormite. 

Iar Uniunea Europeană? Va trebui să ceară scuze cetățenilor pentru că a fost prea ezitantă în prea multe situații critice. Guvernelor din Polonia, Ungaria și România ar fi trebuit să li se reamintească mult mai devreme valorile și obligațiile comune. Cu fermitate. Și, la nevoie, cu sancțiuni. Pentru binele popoarelor din aceste țări. Și pentru binele Uniunii.