Victoria virtuală a lui Putin asupra Americii

Electoratul rus iubește victoriile, mai ales dacă sunt repurtate asupra mult hulitei Americi. În primele sale două mandate prezidențiale, Vladimir Putin a asigurat poporului rus o creștere fără precedent a bunăstării. Dar urcarea sa vertiginoasă în sondaje a avut loc în al treilea mandat al său, după anexarea Crimeei. Prin această măsură, din perspectiva multor concetățeni, Putin a tras o palmă usturătoare SUA.

Un alt succes notabil repurtat de Moscova, pus de ruși pe seama președintelui lor, cu larga susținere a mass media pro-Kremlin, este operațiunea militară din Siria. Dar înaintea scrutinului de la 18 martie, președintele Rusiei a vrut să mai ofere electoratului o realizare nouă, proaspătă și tot pe atât de ambițioasă.

El a recurs la o măsură strălucită de PR în plan intern: cu două săptămâni înaintea alegerilor, Putin a comunicat că a obținut o victorie în fața Americii în domeniul înarmării. 45 de minute, aproape jumătate din durata discursului său dinaintea alegerilor, Putin le-a consacrat prezentării celor mai noi rachete, drone subacvatice, arme laser și alte sisteme rusești, capabile să străpungă scuturile de apărare ale SUA, făcându-le astfel de prisos. Pe ecrane uriașe au fost prezentate videoclipuri rând pe rând cu imagini și animații făcute pe computer. S-a putut vedea cum tot felul de rachete sunt capabile să depășească elegant orice obstacol și sistem de interceptare, pentru a lovi în final țintele aflate în ocean sau pe continentul american.

Această victorie virtuală asupra Americii este, așa se înțelege acum, asul din mâna lui Putin, cu care vrea să câștige un al patrulea mandat prezidențial. În fața acestor impresionante noutăți de tehnică militară, a pălit prima parte a discursului, în care Putin a promis aproape dublarea venitului pe cap de locuitor până la mijlocul deceniului viitor precum și dublarea cheltuielilor pentru sănătate, infrastructură rutieră și dezvoltare urbană.

Dar acestea sunt doar bune intenții, planuri, obiective pe termen lung și nu e clar din ce surse vor fi finanțate. Putin a fost lapidar în această privință. El s-a pronunțat în schimb pentru eficientizarea cheltuielilor publice și a dat de înțeles că vor fi majorate impozitele. Însă noile arme există deja în realitate, după cum a asigurat liderul de la Kremlin. Acestea au depășit cu succes faza de testare și sunt deja livrate unităților militare.

Acum a devenit limpede la ce s-a lucrat intens în ultimii 10-15 ani în Rusia lui Putin, pe ce s-a cheltuit o bună parte din încasările obținute în urma vânzărilor de petrol și gaz, în ce activitate au fost angrenați cei mai buni matematicieni, constructori și ingineri ai țării, de ce tehnologiile de vârf civile avansează anevoios, de ce s-a deteriorat sistemul de sănătate, de ce oamenii au părăsit orășelele de provincie și nu s-au construit drumuri.

Președintele Rusiei îi face răspunzători pe americani cu scuturile lor anti-rachetă pentru toate neajunsurile. Argumentele SUA privind instalarea acestor scuturi mai ales în apropierea frontierelor rusești - în România și Polonia - nu au fost, ce-i drept, la început prea convingătoare. Fără îndoială, Washingtonul a provocat Moscova, determinând-o să ia măsuri de contracarare, dar mândrul Kremlin a preferat, în ciuda dificultăților economiei rusești, să "riposteze" în loc să epuizeze tot arsenalul diplomatic în vederea găsirii unei soluții convenabile ambelor țări.

E greu de crezut că Rusia a avut în vedere numai autoapărarea, după anexarea Crimeei, cucerirea regiunii Debalțevo din estul Ucrainei, bombardamentele din Alep, în Siria și după repetatele atacuri cibernetice efectuate în SUA și Europa. În realitate, președintele rus a informat pe 1 martie 2018 opinia publică mondială cu privire la programul gigantic de reînarmare a țării. Mai mult decât atât, el a subliniat că nimeni în lume nu mai deține astfel de arme. Cu alte cuvinte, Rusia a ajuns să aibă un avantaj strategic.

Și acest lucru nu va rămâne fără ecou. Dacă discursul rostit de Putin în 2007 la Conferința de Securitate de la München poate fi înțeles ca un vestitor al unui nou război rece între Rusia și occident, actuala sa prezentare video fără precedent marchează debutul unei noi curse a înarmării la nivel global, fiindcă nu numai Washingtonul va reacționa. Prezentarea multimedia a lui Putin îi va aminti administrației americane de amenințările liderului nord-coreean Kim Jong Un privind un atac atomic asupra teritoriului SUA. Iar statele NATO din Europa, inclusiv Germania, nu vor mai putea evita majorarea cheltuielilor militare la cel puțin 2% din PIB.

Acum nu mai există îndoială: al patrulea mandat al lui Putin va fi marcat de o accelerată întrecere militară în cadrul înarmării la nivel global, între Rusia, pe de o parte, și SUA și NATO pe de alta. Într-o atare situație, s-ar putea ca Moscova să rămână fără banii necesari pentru respectarea promisiunii făcute de Putin în prima parte a discursului său de creștere a bunăstării poporului rus.

Autor: Andrey Gurkov/maw