1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Spectacolul NSA-BND-Wikileaks

Marcel Fürstenau / ia3 iulie 2015

Circulă din nou informaţii despre acţiuni de spionaj îndreptate împotriva unor politicieni şi instituţii. Şi iarăşi se prefac cu toţii că sunt surprinşi şi revoltaţi. Întreaga poveste a devenit o tragicomedie.

https://p.dw.com/p/1FsCQ
Imagine: picture-alliance/dpa

Serviciul german de informaţii externe Bundesnachrichtendienst (BND) i-a ascultat lui Barack Obama telefonul mobil! Asta ar fi o ştire cu adevărat nostimă legată de interminabilul scandal declanşat cu doi ani în urmă de dezvăluirea acţiunilor serviciului american de spionaj National Security Agency (NSA). Ar fi nostimă fiindcă ar demonstra că pot şi serviciile germane ce pot cele americane. Poate că şi guvernul german şi-ar dori să dispună de asemenea posibilităţi. Realitatea este însă alta. Germanii sunt dependenţi de americani. În chestiuni ce ţin de contracararea unor ameninţări cum ar fi terorismul internaţional nu există colaborare transatlantică pe baze egale. NSA dispune de mult mai mulţi bani, de mai mult personal şi de o tehnologie mai fiabilă. Şi fiindcă aşa stau lucrurile, se pare că BND a acceptat să se pună aproape necondiţionat în slujba partenerilor din SUA.

Această bănuială a apărut pentru prima dată în vara anului 2013, când Edward Snowden a dezvăluit că NSA spionează tot ce ţine de telecomunicaţii la nivel mondial. Imediat a devenit clar că şi BND trebuie să fie implicat în acest scandal. De atunci, se tot face referire la nume de cod cum ar fi "Prism" sau "Eikonal". În spatele acestor denumiri se ascund scandaluri cât se poate de concrete, cum ar fi ascultarea telefonului mobil al Angelei Merkel. Această chestiune nu a amuzat-o deloc pe cea mai puternică femeie din lume, chiar dacă a repurtat un oarecare succes la început cu încercările ei de a-i minimaliza importanţa. Tentativa ei de muşamalizare a scandalului a avut o explicaţie foarte simplă: Era campanie electorală şi Merkel voia să câştige un nou mandat de cancelar. De aceea, şeful de atunci al Cancelariei Federale, Ronald Pofalla, a făcut un show în faţa presei şi a declarat scandalul încheiat.

Sincronizare perfectă

Situaţia a devenit însă iarăşi aproape comică. Platforma Wikileaks a publicat în internet conţinutul unor convorbiri telefonice ale Angelei Merkel exact acum, când Pofalla este chemat să depună mărturie în faţa Comisiei parlamentare de investigare a scandalului NSA. Asta poate fi o întâmplare, dar poate fi şi un calcul. Oricum ar fi, sincronizarea este perfectă. Ea va reanima povestea serviciilor secrete transatlantice. Controversa din ultimele luni, iscată între Cancelaria Federală şi Bundestag, legată de modul de tratare a documentelor secrete, devenise obositoare. De aceea, din perspectiva mass media de investigaţii şi a Comisiei parlamentare de anchetă, sunt necesare asemenea imbolduri, menite a trezi la realitate şi a grăbi elucidarea scandalului NSA-BND.

Între timp a devenit ridicol că toţi cei implicaţi se declară revoltaţi de amploarea acţiunilor de spionaj. Dacă servicii secrete din SUA (şi din alte ţări) îşi bagă nasul fără jenă în treburile Cancelariei de la Berlin, de ce nu ar face acelaşi lucru şi în ministere cum ar fi cel al Economiei sau al Apărării? Acele instituţii se ocupă între altele de exporturi de armament, de controlul înarmării sau de misiuni în afara graniţelor. Adică de chestiuni ce ţin de securitate şi combaterea terorismului, cu care se pot câştiga şi o mulţime de bani. De aceea, a spiona peste tot este în egală măsură şi logic şi consecvent.

Marcel Fürstenau, DW-Berlin
Marcel Fürstenau, DW-BerlinImagine: DW/S. Eichberg

Figurează Merkel pe "lista cu selectori"?

Guvernul german a ratat deja momentul pentru a da dovadă de seriozitate. Este posibil să se fi ştiut în interiorul Cancelariei Federale că telefenul lui Merkel este ascultat cu mult timp înaintea dezvăluirilor lui Snowden. Poate că numele ei şi numărul ei de mobil figurează pe "lista selectorilor", ferită până acum cu toate mijloacele de ochii membrilor Comisiei parlamentare de anchetă. Ia să ne închipuim cum trebuie să fi fost pentru un specialist al BND să găsească pe această listă a NSA conţinând obiective de spionat în Germania numele lui Merkel. Ce hazliu, nu aşa? Dar pe undeva este şi trist că sunt îndreptăţite astfel de supoziţii. În privinţa cabinetului de la Berlin, acesta pare să-şi fi însuşit cu voioşie un motto foarte îndrăgit în SUA: "The show must go on!"