Comentariu: Să consolidăm împreună securitatea europeană | Europa | DW | 08.03.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Comentariu: Să consolidăm împreună securitatea europeană

Nu doar din punct de vedere economic, ci și militar, Europa trebuie să rămână unită pentru a nu deveni minge de joc pentru terți, cred zece parlametari din Adunarea Națională și Bundestag.

În ce lume dorim să trăim în anul 2040? Statele europene se află astăzi la o răscruce. Dacă nu reușim să ne organizăm în colectiv, să ne prezentăm pe scena internațională cu o strategie comună de apărare, atunci vom deveni cât de curând minge de joc. Minge de joc pentru statele care au adoptat deja o poziție agresivă în politica externă, pentru a-și extinde autoritatea. Cu trei luni înaintea alegerilor parlamentare europene, nu doar partidele, ci și cetățenii europeni trebuie să cunoască dimensiunile provocărilor.

Relațiile de putere internaționale, așa cum au fost ele stabilite la finalul Războiului Rece, sunt reordonate acum. Cel mai recent, aspectul a devenit evident la Conferința Internațională de Securitate de la München. Sistemul internațional este afectat de noi actori, care insistă asupra extinderii puterii proprii, ca și de politica externă a actualului guvern nord-american. În context, amenințarea la adresa Europei prin noile rachete cu rază medie ale Rusiei impune stabilirea și menținerea unei zone comune și a siguranței neîngrădite. Europa are un interes central pentru menținerea acordurilor internaționale, precum Acordul INF și Tratatul Nuclear cu Iranul, care contribuie la stabilitatea și consolidarea controlului internațional al înarmării.

Cooperarea este obligatorie

Securitatea internațională reprezintă baza necesară pentru a face față provocărilor globale precum încălzirea climatică sau revoluția digitală. Cu toate acestea, armatele și industria noastră sunt în pericol de a deveni dependente tehnologic. Prin urmare, cooperarea nu mai este doar o opțiune, ci o obligație. Niciun stat european nu dispune singur de capacitățile necesare pentru auto-apărare.  În plus, Comisia Europeană apreciază că lipsa cooperării în sectorul de apărare și securitate costă statele membre circa 30 de mliarde de euro anual.

Angela Merkel si Emmanuel Macron (Getty Images/AFP/L. Marin)

Angela Merkel si Emmanuel Macron (Getty Images/AFP/L. Marin)

Inițiativele Angelei Merkel și ale lui Emmanuel Macron au pregătit Europa pentru următoarele provocări. Politica comună de apărare și securitate a fost consolidată prin măsuri comune. Pe lângă Fondul European de Apărare (13 miliarde de euro pentru perioada cuprinsă între 2021 și 2027), a fost înființată o structură comună de cooperare permanentă (Permanent Structured Cooperation - PESCO), în scopul unei mai bune coordonări a armatelor și a competențelor cibernetice, pe baza unor bugete de apărare mai mari.

Proiecte comune ale acestei cooperări sunt un sediu central comun și un centru european de pregătire a piloților din transportul aerian tactic. În plus, nouă state, printre care Marea Britanie, au semnat în favoarea unei inițiative comune (European Intervention Initiative - EI2) menită se sprijine o cultură strategică europeană și o colaborare militară mai strânsă. Pe ambele maluri ale Rinului trebuie să fie clar și în continuare că o cooperare militară europeană nu reprezintă o concurență pentru NATO, ci mai degrabă un sprijin.

Recunoașterea importanței apărării

Franța și Germania au recunoscut importanța apărării. Ambele state au aprobat investiții masive și consolidează deja stălpii viitoarei colaborări. Exemple actuale sunt planificarea comună a unui viitor sistem de apărare aeriană ca și construcția unui nou model de tanc. Aceste sisteme urmează să ne asigure siguranța militară atât la sol, cât și în aer.

Și totuși nu este de ajuns: trebuie să inițiem noi proiecte pentru a asigura autonomia, puterea strategică și în final existența Europei. De exemplu, avem nevoie de proiecte ambițioase în domeniul călătoriilor spațiale, pentru a beneficia de sisteme de securitate și de furnizare de informații proprii. Și aici nu putem să renunțăm la construirea unor transportatoare de rachete comune.

Parteneriatul înseamnă și dependență

Asemenea proiecte nu se pot forma decât în parteneriate stabilite pe criterii de egalitate și susținere pe termen lung, în care dependența reciprocă este conștient acceptată. Contează mult depășirea concentrării pe interesele industriale naționale și adoptarea unei gândiri europene. Este legitim ca statele să primească beneficii în funcție de cota de participare. Dar acest mod de gândire nu are voie să afecteze eficiența economică. Și, dincolo de aceste aspecte, trebuie să găsim căi pentru a aduce la un numitor comun exportul de armament, respectând Tratatul de la Aachen.

Mai mult decât oricând, noi europenii avem un interes comun pentru a găsi răspunsuri comune la amenințările asupra continentului nostru. Și, pentru a juca în continuare un rol puternic, decisiv, dar mai ales propriu pe scena internațională, trebuie să acceptăm provocarea de a colabora mai intens.

Autorii acestui articol sunt parlamentari în Adunarea Națională a Franței, Jean-Charles Larsonneur, Christophe Arend, Thomas Gassilloud și Sereine Mauborgne (toți din LREM), ca și membrii ai Bundestagului german, Andreas Jung (CDU), Nils Schmid (SPD), Roderich Kiesewetter (CDU), Michael Georg Link (FDP), Reinhard Brandl (CSU) și Christian Petry (SPD).