Comentariu: Premiul acordat Angelei Merkel - responsabilitate faţă de viitor | Germania | DW | 29.10.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Comentariu: Premiul acordat Angelei Merkel - responsabilitate faţă de viitor

WJC acordă Premiul Theodor Herzl personalităţilor care se angajează pentru ca poporul evreu să trăiască într-o lume mai sigură şi mai tolerantă. Angela Merkel a meritat distincţia, consideră Michel Friedman.

Theodor Herzl

Theodor Herzl, fondatorul mişcării sioniste

La prima vedere pare un paradox: după atentatul asupra sinagogii din Halle, după repetatele atât instigări la ură, cât şi atacuri fizice la adresa evreilor şi a instituţiilor evreieşti din Germania, cancelara Republicii Federale este distinsă cu Premiul Theodor Herzl de către Congresul Mondial Evreiesc (WJC). Şi, într-adevăr, nicicând de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, aşadar după 1945, viaţa evreiască din Germania nu a fost atât de tensionată şi ameninţată ca astăzi. Această situaţie s-a agravat odată ce - pentru prima dată în istoria postbelică a ţării - un partid al urii a devenit principala forţă de opoziţie din Bundestag, ales de milioane de germani, conştienţi de opţiunea lor, propulsând AfD nu doar în Bundestag, ci şi în parlamentele regionale, de land.

Deşi şeful AfD, Alexander Gauland, vorbeşte despre Hitler şi al Treilea Reich, aşadar şi de Holocaust, numind această perioadă un "găinaţ" în istoria Germaniei, deşi retorica formaţiunii e presărată cu elemente antisemite şi rasiste, care reprezintă mai mult decât doar o incendiere spirituală şi, în pofida faptului că, potrivit studiilor, ura faţă de evrei şi disponibilitatea de a recurge la forţă au luat amploare în Germania, trebuie spus totuşi că majoritea oamenilor din această ţară susţin democraţia, libertatea, drepturile omului şi demnitatea umană, care este intangibilă.

Michel Friedman

Michel Friedman

În timp ceo minoritate crescândă crede că demnitatea umană nu este intangibilă - şi, sau mai ales în cazul evreilor, majoritatea încearcă să lanseze alte semnale. Faptul că aceste semnale sunt mai în şoaptă, mai reţinute şi timide nu se datorează doar ineficienţei cu care o parte a majorităţii combate forţele antidemocratice. În acelaşi timp, criticile la adresa Poliţei, Procuraturii şi Justiţiei de a nu recunoaşte şi de a nu combate cu destulă tenacitate pericolul extremei drepte pentru întreaga populaţie a ţării sunt îndreptăţite. Şi în viaţa politică, problema extremismului de dreapta, a urii faţă de evrei şi a terorismului de drepta a fost timp de decenii neglijată, adesea cu menţiunea că "nu este posibil ceea ce nu e permis să fie posibil", în loc să se arate clar şi răspicat că problema afectează întreaga societate şi nu doar o anumită minoritate, în speţă cea evreiască. 

Cu toate acestea, Angela Merkel a meritat distincţia WJC. Prin persoana ei şi prin funcţia pe care o exercită a luat de fiecare dată clar atitudine - şi în public. Desigur, şi Merkel ar trebui să-şi pună întrebarea de ce, în peste un deceniu de când e cancelară, nu s-a făcut mai mult, de ce instituţiile de stat nu au făcut mai mult pentru a contracara această evoluţie. Angela Merkel s-a poziţionat mereu ferm contra extremiştilor de drepta, chiar şi atunci când aceştia purtau straie civice.

Ea s-a angajat exemplar şi s-a poziţionat ofensiv contra antisemitismului. Înainte de toate, Angela Merkel a subliniat că ura faţă de evrei reprezintă implicit un atac la adresa vieţii evreieşti, dar în cele din urmă un atac la adresa democraţiei. Antisemitismul nu este o invenţie germană. Auschwitz-ul însă da.

Cu toate acestea, Premiul Theodor Herzl însemnă nu doar recunoaşterea unor merite, ci şi responsabilitate faţă de viitor. Un viitor care să fie marcat din nou de mai mult respect şi demnitate, în loc de ură şi discriminare.

Vă mai recomandăm