1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
Conflicte

Numărătoarea inversă continuă în nordul Siriei

Erkan Arikan
23 octombrie 2019

Președintele turc Erdogan și cel rus Putin au căzut de acord să prelungească armistițiul de cinci zile din nordul Siriei cu încă 150 de ore. Cel mai mult are de profitat Erdogan, crede Erkan Arikan.

https://p.dw.com/p/3RlsI
Conflictul militar din nordul Siriei
Imagine: picture-alliance/dpa/AP/C. Ozgul

A fost ciudat faptul că unele televiziuni de știri turcești au ales să plaseze un ceas cu numărătoare inversă în colțul de sus al ecranului. Națiunea ar fi urmat să vadă astfel exact când expira armistițiul de 120 de ore din nordul Siriei. Ediții speciale, experți militari și consilieri politici s-au întrecut în speculații privind rezultatul discuțiilor ruso-turce de la Soci. Peste șase ore au negociat Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin pe marginea operațiunilor din nordul Siriei.

Ne întrebăm dacă președinții turc și rus s-au gândit puțin măcar și la oamenii din Siria sau doar la propriile interese. Este clar însă că milițiile siriene YPG, considerate aripa siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație considerată teroristă și interzisă, nu au cum să facă față puterii militare a Turciei. YPG are acum 150 de ore, adică șase zile, pentru a se retrage cu 30 de kilometri în interiorul Siriei.

Pentru Erdogan, înțelegerea negociată cu Putin este un succes. La începutul operațiunii "Izvor de pace", obiectivul său a fost tocmai crearea unei zone de securitate extinsă pe cei 30 de kilometri. Două lucruri au surprins în acest context: primul - decizia ambelor țări de a porni patrularea a două ținuturi aflate la 10 kilometri est, respectiv vest de zona de operațiuni a armatei turce; al doilea - tăcerea totală a președintelui american Donald Trump, cel care altfel este foarte dispus să trimită tot felul de mesaje pe Twitter.

Fostul aliat s-a retras

Milițiile kurde YPG au fost în ultimii ani aliate cu SUA în lupta împotriva Statului Islamic. Ceea ce a dus la izgonirea din regiune a luptătorilor acestei organizații teroriste. Indiferent de neînțelegerile dintre Congresul de la Washington și președintele Trump, decizia acestuia din urmă de a retrage trupele americane din nordul Siriei a deschis practic ușa pentru Erdogan. La Ankara se dorea demult demararea ofensivei militare turcești în nordul Siriei.

Erkan Arikan
Erkan Arikan conduce redacția turcă la DWImagine: DW/B. Scheid

Experții sunt de acord: președintele turc a primit permisiunea de atac de la Trump și Putin. Erdogan dorea neapărat crearea în nordul Siriei, la granița cu Turcia, a unei zone de securitate. Nu contează deocamdată ce lungime va avea zona de securitate: va acoperi ea întreaga frontieră de 400 de kilometri sau se va întinde pe doar 120 de kilometri, cum se speculează. Importantă este relocarea a cât mai mulți refugiați sirieni din Turcia pe pământ sirian, acesta este planul președintelui turc.

De ce nu se ține cont este faptul că Erdogan vrea să trimită în zona de securitate mai ales sirieni arabi. Nimeni nu spune ce ar urma să se întâmple cu kurzii care locuiesc acolo. Nici nu se cunoaște părerea pe această temă a celui de-al patrulea mare actor implicat în conflict - Iranul. Teheranul nu vrea desigur ca influența sa în Siria să fie blocată de Erdogan.

Susținere amplă în rândul populației turce

De la începutul ofensivei militare turcești pe 9 octombrie, sprijinul pentru aceasta în rândul populației turce a fost foarte amplu. Erdogan a reușit să divizeze și opoziția prin misiune armată din nordul Siriei. Pentru că și cel mai mare partid de opoziție CHP nu a avut de ales decât să ofere sprijin soldaților turci. Formațiunea pro-kurdă HDP a fost desigur împotrivă. Erdogan a reușit iarăși să omoare mai multe muște cu o singură lovitură. Opoziția nu este unită, atmosfera negativă față de minoritatea kurdă și față de refugiații sirieni este tot mai mare iar Erdogan se bucură nu doar de sprijinul populației islamic-conservatoare, ci și de cel al laicilor, pentru care contează enorm integritatea teritorială a țării. Erdogan face astfel uitate pentru încă 150 de ore adevăratele probleme din țară: sărăcia, economia slabă, șomajul, mai ales în rândul tinerilor. Iubirea de țară îi unește pe toți. Inclusiv pe cei care, altfel, nici măcar nu ar sta de vorbă unii cu ceilalți.