Un președinte care nu-și recunoaște statul

"Bosnia la marginea prăpastiei" e titlul unui articol semnat de Erich Rathfelder, publicat recent în cotidianul german taz: "În Bosnia-Herțegovina, curentele naționaliste câștigă tot mai multă influență, iar instituțiile internaționale stau deoparte." 

Unii se vor întreba: Chiar e atât de rău? Din păcate, răspunsul meu e: Da! Dacă Occidentul se mulțumește în continuare cu rolul de observator, țara se va dezintegra, iar repercusiunile se vor resimți în întreaga regiune a Balcanilor de Vest și în restul Europei! 

De la începutul anului, Milorad Dodik e în fruntea statului. Reprezentantul sârbilor bosniaci din Republika Srpska, una dintre cele două entități ale statului Bosnia-Herțegovina (BiH), a preluat prin rotație conducerea prezidiului format din trei președinți. Dodik e un naționalist sârb și impune exclusiv presupusele interese sârbe, chiar dacă o face în detrimentul intereselor statului. 

Dodik spune foarte sincer că nu se vede în rolul președintelui Bosniei-Herțegovina, un stat care, de fapt, nici nu există pentru el, ci în cel al unui reprezentant național al intereselor sârbe. El împiedică formarea unui guvern, declarând că o decizie mai veche a acestuia ar fi depășită - cu toate că decizia fusese luată și cu acordul predecesorului său din Republika Srpska, Nebojsa Radmanovic. E vorba de "Annual National Programme" din cadrul parteneriatului cu NATO. Dodik i-a ordonat partidului său naționalist din Republika Srpska, SNSD, să ia o hotărâre care contravine deciziilor trecute, și care e folosită drept condiție pentru formarea unui guvern.

Din moment ce partidele din cealaltă entitate din stat, Federația, unde trăiesc majoritatea cetățenilor Bosniei-Herțegovina, nu acceptă o astfel de atitudine antidemocratică și antiparlamentară, nu s-a format un guvern. Politica stagnează. De la începutul lunii iulie, nu mai există un buget stabilit în mod regulamentar. Nimeni nu știe cum vor fi plătite salariile bugetarilor. 

24 iunie a fost ultimul termen la care legislativul Bosniei-Herțegovina ar mai fi putut să aleagă delegații pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (PACE). Dar nu s-a ajuns la acest vot. Motivul nu ține de neglijență, ci de partidul SNSD al lui Dodik, care a ales să nu participe la ședința respectivă și să împiedice, astfel, alegerea delegaților pentru Consiliul Europei. 

Așadar, Bosnia-Herțegovina este, pe moment, singura țară europeană care nu are reprezentanți în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Toate acestea se întâmplă într-un stat care are deosebit de multe sarcini și obligații pe drumul spre Europa. Iar problemele pe care le-am enumerat sunt doar câteva exemple din ultimele patru săptămâni. 

Merită menționată și scrisoarea maliţioasă președintelui Dodik către ambasadoarea Republicii Federale în Bosnia-Herțegovina, Christiane Hohmann, înainte de plecarea ei. Dodik i-a scris că nu pune preț pe o vizită de adio: 

"În calitate de ambasadoare a Republicii Federale în BiH ați lucrat în ultimii mai bine de trei ani în detrimentul poporului sârb și al Republicii Srpska, și astfel și în detrimentul BiH și a ordinii ei constituționale. […] Aparițiile dvs. publice și activitățile diplomatice din perioada petrecută la Sarajevo au fost tendențioase politic, subiective și nepotrivite din punct de vedere diplomatic. Îi voi informa pe cei mai înalți reprezentanți ai Republii Federale despre aceste lucruri."

E un document unic în istoria diplomației. Ar fi fost recomandabil ca Dodik să ia lecții private de la președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, de care e apropiat, înainte să scrie o astfel de scrisoare de adio adresată unui ambasador. 

Dodik susține de mult că genocidul de la Srebrenica, calificat ca atare și de către judecătorii de la Haga, nu ar fi avut loc. Acum, ca președinte al Bosniei-Herțegovina, vorbește în același stil despre genocidul care nu a avut loc – o provocare la adresa cetățenilor țării, dar și a comunității internaționale. În Germania și câteva alte țări, negarea unor crime traumatizante din propria istorie se pedepsește prin lege. Oare când va trage Bosnia-Herțegovina consecințele juridice și va asigura revocarea unui astfel de președinte? 

Prof. Dr. Christian Schwarz-Schilling a fost în perioada 1982-1992 ministru german pentru Poștă și Telecomunicații. A demisionat din guvern în semn de protest față de poziția executivului german în războiul din Bosnia. În 2006/2007, el a fost înalt reprezentant și însărcinat special al UE pentru Bosnia-Herțegovina.