Comentariu: Mesia Macron încă învață să devină președinte | Europa | DW | 15.08.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Mesia Macron încă învață să devină președinte

După 100 de zile de președinție, doar un francez din trei se mai declară mulțumit de Emmanuel Macron. Dar aceste sondaje nu sunt prea relevante, este de părere Christoph Hasselbach.

100 de zile în funcție pentru președintele Emmanuel Macron

100 de zile în funcție pentru președintele Emmanuel Macron

După succesul său spectaculos la prezidențialele franceze, Emmanuel Macron a apărut umblând pe apă pe coperta săptămânalului britanic "The Economist". De fapt, în toată Europa, Macron a fost sărbătorit ca un fel de Mesia. El ar fi eliberat Franța și Europa de coșmarul reprezentat de o președinție Marine Le Pen. Mai mult chiar, el a părut să reaprindă entuziasmul pentru proiectul european și să-i unească pe conaționalii săi francezi.

Tânărul politician de 39 de ani a fost o gură de aer proaspăt în peisajul politic al Franței. Macron avea pentru fiecare ceva de oferit: educație mai bună pentru cei dezvantajați social, fiscalitate redusă pentru companii, un stat mai puternic pentru cei dezamăgiți; iar pentru conservatori, la inaugurarea președinției sale a apărut în centrul Parisului într-un autovehicul militar decapotabil, spre deosebire de limuzina civilă aleasă de predecesorul său, François Hollande.

Nu e de mirare că acest nivel nu a putut fi menținut, după o intrare în scenă atât de spectaculoasă. Dar mulți au fost surprinși de viteza cu care s-a prăbușit rata popularității noului șef de stat. Nemulțumiți sunt printre alții angajații din sectorul public, ale căror creșteri salariale Macron plănuiește să le limiteze. Iar șeful statului major general al armatei, Pierre de Villiers, a demisionat după ce a criticat deschis proiectul președintelui de a tăia din finanțarea forțelor militare franceze.

După vacanță vine proba de forță

Macron nici nu a început însă adevăratul său tur de forță: reformele anunțate pentru piața muncii. Și nici nu s-a atins încă de săptămâna de lucru de doar 35 de ore, prin care Franța pierde mult din competitivitate pe plan internațional. Ar urma și o reformare a sistemului de pensii. Proba de forță decisivă este așteptată după vacanța de vară. Sindicatele au anunțat deja greve.

Redactorul DW Christoph Hasselbach

Redactorul DW Christoph Hasselbach

Ascensiunea lui Macron are legătură și cu contracandidații săi din cursa prezidențială. În special cu Marine Le Pen. Mulți l-au votat pe Macron nu pentru că îl apreciau în mod deosebit, ci pentru a evita un succes al doamnei Le Pen. Iar aproape 50% din alegătorii prezenți la urne s-au pronunțat în primul tur de scrutin în favoarea unor candidați izolaționiști, care au promis să scoată Franța din jocul globalizării. Iar aceia care l-au preferat pe Macron în turul doi din motive de ordin tactic, nu și-au schimbat poziția anti-globalizare de principiu.

Printre alegătorii de nevoie ai lui Macron s-au numărat și conservatorii care ar fi votat în mod normal cu candidatul republican François Fillon, dacă acesta nu ar fi fost lovit de scandalul angajării propriei soții în stafful său parlamentar. Iar eșecul economic al guvernării socialiste a însemnat că mulți alegători ai acestei tabere s-au pronunțat la rândul lor pentru Macron. Tânărul președinte trebuie să se descurce acum cu toți. Este imposibil să le facă tuturor pe plac.

Direct de la începător la om de stat

Problemele cu care se confruntă nu sunt însă de nerezolvat. Macron vine cu reforme nepopulare și ar putea beneficia de pe urma lor încă din primul său mandat, dacă va avea succese economice rapide. Și pe plan internațional face Macron o figură frumoasă. El pare să fi trecut fără cea mai mică problemă de la statutul de novice la cel de demnitar experimentat. Liderul francez profită de noul curent european: destul cu populismul, este iarăși timpul politicii serioase.

Sigur că nimic din toate acestea nu reprezintă vreo garanție de succes. Dar în Franța pare să se fi răspândit sentimentul că opoziția fundamentalistă față de orice schimbare este principala cauză a crizei din prezent. Macron nu este vreun mântuitor, chiar dacă este numit ironic "Jupiter". Dar tânărul președinte are șanse bune, în plan realist, să readucă Franța pe drumul cel bun prin reformele sale.

Autor: Christoph Hasselbach/os