Comentariu: Merkel continuă să depindă de Erdogan | Germania | DW | 25.01.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Comentariu: Merkel continuă să depindă de Erdogan

Nimic nou după vizita cancelarei Merkel la Istanbul: președintele Turciei continuă să șantajeze, considerându-se de neînlocuit în politica de migrație. Prețul este prea mare, consideră Marcel Fürstenau.

Merkel a reclamat lipsa unor libertăți în discuția cu Recep Tayyip Erdogan

Merkel a reclamat lipsa unor libertăți în discuția cu Recep Tayyip Erdogan

Opoziția din Germania are o misiune ușoară: trebuie doar să solicite "poziția clară" a Angelei Merkel față de Turcia. Este ceea ce susține politicianul european liberal Alexander Graf Lambsdorff. În această chestiune are evident dreptate: drepturile omului și ale cetățeanului sunt călcate în picioare pe malurile Bosforului și în Anatolia.

Imperiul lui Recep Tayyip Erdogan se amestecă în războaiele civile din Libia și Siria. În acest context, Lambsdorff știe care este metoda de șantaj de care dispune Erdogan în relația cu Europa și mai ales cu Germania: acordul privind refugiații. 

Dacă Erdogan deschide granițele, câteva sute de mii de noi azilanți ar putea lua cu asalt țările Uniunii Europene. Și din acest motiv, cancelara Merkel l-a lăudat pe Erdogan pentru primirea a milioane de refugiați sirieni: "aceasta este o performanță, care nu poate fi îndeajuns de apreciată și care trebuie recunoscută ca atare."

Ceea ce nu spune Merkel însă este că Erdogan nu acționează din motive umanitare ci din interese financiare. Primește miliarde în schimbul unor mizere centre de găzduire a azilanților.

Refugiații sunt arma universală a lui Erdogan

Și totuși, autocratul de pe malurile Bosforului amenință tot mai des cu deschiderea granițelor. Este reacția lui față de criticile privind asuprirea kurzilor și a simpatizanților lui Gülen din interiorul și din afara granițelor Turciei ca și față de arestarea aleatorie a jurnaliștilor.

Refugiații din taberele turcești sunt arma universală a lui Erdogan, față de care Merkel este lipsită de putere. Pentru a-și prezenta într-o altă lumină groaznica imagine, cancelara, latent șantajată, face ce știe mai bine, împachetează mesajele în cuvinte șarmante.

Scena perfectă în acest sens este, în cadrul actualei vizite, inaugurarea campusului Universității Turco-Germane din Istanbul. Merkel amintește că, în perioada nazistă, cercetătorii și artiștii germani au găsit refugiu și adăpost în Turcia. Cine nu se gândește, în actualul context, că intelectualii turci, jurnaliștii și militarii se refugiază în Germania, izgoniți de guvernul lui Erdogan?

Merkel critică printre rânduri

Marcel Fürstenau

Marcel Fürstenau

Evident că Merkel a fost bine sfătuită atunci când, în discursul de la universitate, nu a criticat politica nedemocrată din Turcia. În schimb, a rostit cuvinte care pot lăsa loc de interpretare: "Acest campus reprezintă deschiderea spre lume și spre viitor a studenților." Merkel ar mai fi putut adăuga că această realitate nu se regăsește în totalitate în Turcia de astăzi.

Au perceput oare tinerii mesajul ca atare? Este de dorit, fără a avea însă prea mari așteptări. Atitudinea lui Erdogan față de criticii săi este tot mai evidentă în ultimii ani: nu manifestă nicio reținere în a-i pedepsi. Cuvintele încurajatoare adresate de o pesonalitate din Germania nu vor schimba mare lucru. Critica subtilă exprimată de Merkel îi consolează, în cel mai bun caz, pe studenți. Erdogan ignoră micile înțepături și continuă să acționeze în stilul obișnuit. 

Erdogan profită de războiul civil din Siria

Pe termen lung este prea puțin să te bazezi doar pe puterea cuvintelor. Cel puțin atunci când vrei să fii luat în serios în poziția de apărător al valorilor democratice. Tocmai aici se mențin problemele în politica germană, chiar și după întâlnirea dintre Angela Merkel și adversarul ei Recep Tayyip Erdogan. În condițiile în care numărul refugiațiilor din zona de graniță turco-siriană continuă să crească, situația va rămâne neschimbată.

Erdogan se poate baza în continuare pe profitul financiar și politic obținut din mizeria oamenilor oropsiți. Cu puțin timp înainte de a părăsi Istanbulul, cancelara a anunțat că va verifica din nou alocarea de fonduri suplimentare pentru construirea unor centre de refugiați în nordul Siriei. Acolo a instituit Turcia o contestată zonă de siguranță, destinată nu doar refugiaților din conflictul din țara vecină, ci și izgonirii kurzilor.

Un preț mare - politic și financiar

Oferta făcută de Merkel din motive umanitare o aduce pe aceasta pe un teren minat. Pentru oamenii aflați în suferință nu mai contează cine suportă cheltuielile pentru a-i salva de mizerie. Foarte posibil ca Germania să plătească mare parte din costuri, pentru ca Erdogan să țină închise porțile spre Europa. Ceea ce ar reprezenta, din nou, un mult prea mare preț, politic și financiar.