Comentariu: Marșul dubios al Chinei în Europa | Global | DW | 11.04.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Comentariu: Marșul dubios al Chinei în Europa

La Dubrovnik, în Croația, are loc al nouălea summit în așa-numitul format 16+1. Acest club eterogen alcătuit din mai multe țări europene și China este foarte periculos pentru UE, crede Robert Schwartz.

 Premierul chinez Li Keqiang vorbește și 16 guverne europene ascultă – la summitul 16+1 din 2017 din Budapesta

Premierul chinez Li Keqiang vorbește și 16 guverne europene ascultă – la summitul 16+1 din 2017 din Budapesta

Au trecut doar câteva zile de când Uniunea Europeană și China au prezentat un document de șapte pagini în care este prezentată viitoarea cooperare economică bilaterală. Este vorba de o colaborare amplă și lipsită de discriminări. China ar dori să se deschidă și să nu se mai axeze pe transferul de tehnologie. La subvențiile de stat, ar urma să fie aplicate prevederile dreptului internațional. Este însă o cu totul altă poveste când anume și dacă această înțelegere, semnată la Bruxelles de premierul chinez Li Keqiang și de reprezentanții blocului comunitar, va fi și aplicată.

Astfel de reglementări nu se vor afla cu siguranță pe agenda reuniunii dintre premierul chinez și liderii celor 16 țări din centrul, estul și sud-estul Europei. La Dubrovnik, "perla croată a Adriaticii", este vorba doar de afaceri. Și de extinderea așa-numitului "nou drum al mătăsii". Din Imperiul de Mijloc, până în centrul Europei.

Miliardele chinezilor, stimulent pentru regiune

Schwartz Robert

Robert Schwartz conduce redacția română la DW

16+1 este numele formatului care a debutat în 2012 la Budapesta și care a continuat încet, dar sigur să se extindă. Între timp, este vorba de proiecte de miliarde de euro în aproape toate domeniile vitale din cele 16 țări fost comuniste: infrastructură, tehnologie, industrie grea, construcția de locuințe, energie și agricultură – este un spectru atotcuprinzător.

Interesantă este și alcătuirea acestei adunări: 11 țări sunt membre ale UE, dintre care cinci în zona Euro, patru state poartă negocieri de aderare la Uniune iar unul este gata să le înceapă. Cap de pod spre Europa de Sud-Est (criticii îl numesc punct de intrare) este portul grec Pireu, controlat majoritar de chinezi de câțiva ani. Iar dacă lucrurile merg conform planului, Grecia va deveni în curând oficial al 17-lea stat european care va adera la acest format.

Proiecte-mamut subminează unitatea UE

Dar pentru China este vorba de mai mult decât doar de bani și expansiune economică în aceste țări. Creditele de miliarde și investițiile sunt rentabile și din punct de vedere politic. Se pare că strategia dubioasă a Beijingului dă roade. De exemplu, guvernul grec a blocat anul trecut o planificată declarație comună a celor 28 de state membre ale UE prin care se dorea condamnată situația catastrofală a drepturilor omului în China. China se poate baza pe partenerii ei.

Dubrovnik, odinioară un nod comercial important în Marea Mediterană, ar trebui acum să ajute uriașul proiect al statului chinez în Europa să avanseze și mai mult. UE și SUA sunt obligate din nou să stea și să privească la sporirea de neoprit a influenței externe a Chinei. Bruxellesul și-a exprimat din nou temerile că proiectele-mamut ale Beijingului în centrul și sud-estul Europei subminează unitatea UE.

Nimeni nu contestă că aceste țări au nevoie urgentă de astfel de proiecte economice. UE și SUA au ajutat regiunea să crească economic, dar în schimbul respectării unor reguli și condiții. Chinei nu-i pasă însă de reguli și dă astfel apă la moară naționaliștilor și populiștilor anti-europeni din țările respective. Noul drum al mătăsii exclude valorile democrației și statului de drept - și asta chiar în inima Europei. Pentru a combate acest fenomen, UE are mult mai mult de făcut decât semnarea unui document de șapte pagini.

Cele 16 țări europene din acest format sunt:

Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Cehia și Ungaria.