Comentariu: Mai puţine şanse pentru tinerii imigranţi

Dacă te numeşti Mehmet şi nu Lukas, atunci şansele de a obţine un loc în sistemul german de pregătire profesională sunt reduse. Studiul realizat de experţi ai fundaţiilor germane dovedeşte pentru prima oară negru pe alb ceea ce simt zilnic pe pielea lor şi reclamă în egală măsură tinerii de origine turcă. În competiţia cu tinerii germani, cu calificări similare, sunt dezavantajaţi, dat fiind că stereotipurile şi partipriurile funcţionează încă în departamentele de persoanal ale întreprinderilor germane. Tinerii turci trebuie să fie în continuare ceva mai buni decât concurenţa, să să mobilizeze mai bine decât colegii de generaţie germani, pentru a-i ajunge din urmă.

Senzaţia că sunt dezavantajaţi nu este aşadar o himeră. Studiul demonstrează încă o dată clar că, încă din start, tinerii turci sunt discriminaţi. Nepoţii foştilor muncitori sosiţi din Turcia pentru a reconstrui Germania nu sunt parte integrantă a societăţii germane. O experienţă dureroasă pentru victime şi o notă proastă pentru atât de des invocata "cultură de bun venit". Nu în ultimul rând pentru o ţară care are nevoie urgentă de specialişti, realitatea discriminatoare este contra-productivă.

În mod paradoxal, economia germană a pornit la vânătoare de inteligenţă dincolo de graniţe, fără a mai căuta potenţialul din propria ţară. Germania se confruntă cu o societate îmbătrânită, căreia îi lipsesc acut specialiştii. Pentru a-i atrage aici, politicienii au accelerat recunoaşterea diplomelor străine. În plus, angajaţii centrelor unde se lucrează cu străinii vor fi şcoliţi pentru a se purta mai atent şi mai prietenos cu noii veniţi. E bine aşa. Dar a căuta peste graniţe nu trebuie să însemne că propria populaţie nu ar mai avea potenţial.

Pentru a demola zidurile mentale, autorii studiului oferă câteva soluţii: dosare anonime pentru cei care se înscriu la concursul pentru calificare profesională, pregătire interculturală pentru cei care îi formează pe tineri, premierea unor aşa numite "firme care susţin diversitatea", având un număr mare de angajaţi străini. Aceste măsuri merg în direcţia bună, chiar dacă procesul de anonimizare a dosarelor depuse pentru obţinerea unui loc de muncă s-a dovedit a fi eficient doar până la faza interviului. Atunci anonimitatea dispare. Şi, totuşi, e vital să combaţi ideile preconcepute.

Studiul ar putea impulsiona şi dezbaterea publică pe marginea integrării în Germania. Angajatorii care nu oferă nici o şansă tinerilor turci ar trebui să se întrebe în ce măsură riscă să nu recunoască potenţial important. În egală măsură, la dezbatere sunt invitate şi mediile de informare. Cu cât tinerii străini vor fi mai puţin văzuţi ca ameninţare pentru angajaţii germani, ci ca potenţial, cu atât mai repede am putea asista la o schimbare de perspectivă.

Ce înseamnă toate acestea pentru Mehmet, care va trebui să se înscrie la mai multe concursuri pentru a obţine un loc de calificare, comparativ cu colegul lui german? Ar trebui să ia în calcul o schimbare de perspectivă. Chiar dacă aceasta va dura. Între timp nu ar trebui să se lase descumpănit.

Că şansele mai slabe de a intra pe piaţa muncii din Germania nu sunt mereu o barieră de netrecut o dovedesc numeroasele poveşti de succes ale străinilor. Şi ele fac parte din realitatea germană.