Comentariu: Lupta pentru libertate nu se termină niciodată | Germania | DW | 09.11.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Comentariu: Lupta pentru libertate nu se termină niciodată

Căderea Zidului Berlinului e unul dintre simbolurile libertății - la nivel mondial. La aniversarea a 30 de ani de la eveniment, Germania reunificată luptă în continuare pentru o identitate comună, consideră Ines Pohl.

Leipzig 1989 (picture alliance/Lehtikuva Oy)

Libertate!

Cine credea că vremea frontierelor fortificate și a "fâșiilor morții" a trecut odată cu căderea Zidului Berlinului și cu deschiderea Cortinei de Fier, s-a înșelat amarnic. Din contră, cu 30 de ani mai târziu, zidurile revin la nivel internațional. Nu doar la granița dintre SUA și Mexic, la cea dintre Israel și Palestina, la cea dintre Coreea de Sud și cea de Nord, ci chiar și în interiorul Uniunii Europene se ridică în grabă garduri și se reintroduc controalele de frontieră. Cu atât mai frumos și mai îmbucurător e, în acest context, să privim spre Germania. 

O mare încredere oferită în avans

Sprijiniți de Glasnost și Perestroika, încurajați de vitejia polonezilor și a ungurilor, estgermanii au reușit să dărâme zidul care despărțea țara în Est și Vest, într-o revoluție cu adevărat pașnică. Nu a fost tras nici măcar un singur foc de armă. Nicio singură persoană nu a fost rănită pe 9 noiembrie 1989 sau în zilele și orele dramatice dinaintea evenimentului. Doar datorită marii încrederi oferite în avans de comunitatea internațională, în frunte cu SUA și cu sprijinul Uniunii Sovietice a lui Gorbaciov - iar după o ezitare de început și în frunte cu Franța și Marea Britanie - a fost posibilă reunificarea țării în conformitate cu dreptul internațional, în decurs de doar 11 luni. Astfel, s-a pus piatra de temelie pentru unificarea Germaniei ca stat social, pentru o infrastructură comună și multe altele de care era nevoie pentru a crea un stat funcțional compus din două părți foarte diferite.  

Setea de speranță 

Așadar, nu-i de mirare că lumea privește din nou spre Germania cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Poate o face și pentru a primi în dar măcar puțină speranță în aceste vremuri marcate de sentimente ale amenințării și incertitudinii, de dizolvare a structurilor obișnuite. 

Ines Pohl, redactoarea șefă a DW

Ines Pohl, redactoarea șefă a DW

Cu toate acestea, în Germania nu se prea simte bucuria sau chiar mândria în legătură cu aceste realizări. Din contră, lupta Republicii Federale cu ea însăși duce la falii politice care dau peste cap întreaga structură a ultimilor 30 de ani. Mai ales în landurile estgermane, partidul populist de dreapta AfD a devenit tot mai puternic. Această formațiune politică pune sub semnul întrebării principiile fundamentale ale Germaniei reunificate, de la rolul Europei până la politica de migrație. Viziunea AfD e dominată de un model naționalist, rasist și etnocentrist al lumii și al omului. Fostele mari partide populare își pierd din semnificație, crearea unor guverne devine tot mai dificilă. Se pare că s-a terminat, cel puțin pe moment, cu credibilitatea și predictabilitatea pentru care e lăudată Germania de obicei. 

Sigur că succesele populiștilor de dreapta nu sunt un fenomen care se observă doar în Germania. Totuși, există niște motive specifice care au o legătură și cu divizarea țării. 

Până astăzi, realizările de o viață ale multor estgermani nu sunt apreciate suficient, cu toate că ei au cauzat sfârșitul RDG datorită curajului lor, fiind în același timp și cei care au avut de suportat consecințele tranziției, cei nevoiți să se adapteze la noile realități ale Germaniei reunificate. Ignoranța față de realizările lor se răzbună acum. 

Provocări copleșitoare 

În contextul incertitudinilor generale și al provocărilor uriașe ale lumii globalizate, Germania e obligată să se confrunte cu ea însăși în cel de-al 30-lea an al unității. 

Ce fel de țară vrea să fie Germania?

O țară în care evreii se tem atunci când se adună într-o sinagogă pentru a se ruga?

O țară în care politicienii care iau atitudine împotriva ideilor naționaliste de dreapta și a unei politici a excluderii se tem pentru propria viață?

Vrea Germania să fie o țară în care gradul de apartenență se măsoară în funcție de originea etnică sau de nuanța de culoare a pielii? 

Sub povara acestor întrebări existențiale, la aniversare nu va domina bucuria simplă, exuberantă. Îmi doresc pentru țara mea, tocmai din acest motiv, ca aceste zile ale amintirilor să-i ofere curaj. Îmi doresc să reflectăm în aceste zile de sărbătoare asupra felului cum vrem să arate țara noastră la mijlocul acestui secol: să fie curajoasă, nu pesimistă și timidă. Să fie ancorată puternic în constituția noastră, din moment ce știm că astăzi sunt puse sub semnul întrebării multe lucruri pe care Legea Fundamentală a Republicii Federale (Grundgesetz) le stabilește drept principii de neclintit. În aceste zile sărbătorim curajul trecutului. Sper să găsim, în el, puterea de a lupta pentru un viitor bun, un viitor al libertății și dreptății. 

Vă mai recomandăm