Comentariu: Lipsa investițiilor frânează economia germană | Economie | DW | 24.08.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Economie

Comentariu: Lipsa investițiilor frânează economia germană

Nici agresivitatea lui Trump, nici amenințările Chinei și nici posibilul Brexit dur nu afectează prosperitatea economiei germane, ci investiţiile slabe - apreciază Thomas Straubhaar.

Casierele ar putea disparea in viitor

Casierele ar putea disparea in viitor

Agitația provocată de o posibilă intrare a Germaniei în recesiune - dacă şi când se va întâmpla aceasta - maschează pericolele care amenință bunăstarea ţării. După criza financiară din 2008, urmată de profunda criză economică, investițiile se lasă așteptate în Germania. Dacă în 1991 investițiile în industria de armament,  raportate la PIB, reprezentau 10 la sută iar în 2008 scăzuseră la 8 procente,  în prezent s-a ajuns la doar 6 și 7 procente din PIB.

Pe termen lung, efectele dramatice ale investițiilor în ritm de melc se regăsesc în productivitatea muncii. Acest factor reprezintă oglinda investițiilor, pentru că se referă la produsele obținute în medie de forța de muncă raportată la orele de activitate. Devine evident astfel dacă angajații sapă cu mâinile goale sau dacă folosesc calculataore, simple mașini sau apelează la algoritmi și inteligență artificială.

Cu cât se folosesc mai mult computere și roboți, cu atât mai mult crește productivitatea muncii, nu în ultimul rând și mulțumită progreselor tehnologice. Cu cât mai eficientă și mai efectivă devine producția, cu atât mai atractive sunt ofertele și cu atât mai mari cifrele de afaceri, astfel încât venitul majorat ajunge să se împartă între muncă și capital, adică între oameni și mașini.

Productivitatea scăzută a muncii

Productivitatea muncii pe oră a crescut constant din anii '70 în medie cu 3,4 procente, în anii '80 cu 3 procente, în deceniul următor cu 2,2 la sută, iar între anii 2000 și 2008 cu 1,4 procente. În următoarea decadă, de la mijlocul anului 2009 până la mijlocul anului 2018, creșterea înregistrată a fost de doar 1,1%.

Mersul de-a bușilea al productivității muncii, ca urmare a investițiilor slabe, se va răzbuna, periclitând mai mult decât orice prosperitatea economică a Germaniei, dincolo de agresivitatea lui Donald Trump, de amenințările proliferate de China și de Brexitul nereglementat. Creșterea productivității muncii reprezintă baza din care se alimentează majorările salariale.

Aici funcționează principiul simplu: slabele investiții de astăzi se soldează mâine cu progrese reduse în productivitatea muncii, atrăgând stagnarea salariilor sau creșteri nesemnificative ale acestora, mult mai reduse decât în statele în care birourile nu au nevoie de hârtie sau secretare, în care cumpărăturile se fac fără bani cash, în care roboții, care diagnostichează bolnavii și citesc radiografiile sunt deja la ordinea zilei. Există o mulțime de cauze pentru investițiile reduse și pentru încetinirea productivității muncii. Dar unul dintre acești factori merită analizat mai în profunzime în perspectiva unor viitoare îmbunătățiri.

Reformele din pachetul Hartz au efecte secundare

La mijlocul deceniului trecut, în timpul guvernării Schröder apăreau programul guvernamental Agenda 2010 și pachetul de reformare a pieței muncii, numit după inițiatorul său Peter Hartz. Măsurile erau menite a facilita accesul cât mai multor persoane la activități remunerate. Sporea atunci presiunea asupra șomerilor de a accepta orice loc de muncă, chiar mult mai slab plătit. Pe termen scurt, a crescut rapid numărul celor angajați legal în Germania. Șomajul a scăzut de la cinci milioane la începutul anului 2005 la 2,2 milioane în vara anului 2019. Un succes remarcabil.

Dar politica de reintegrare în câmpul muncii are un efect secundar. Se bazează pe scăderea salariului în schimbul obținerii și menținerii locurilor de muncă. Dacă forța de muncă este ieftină, atunci patronatul nu este interesat să investească în tehnologii digitale de ultimă generație. De ce să cumpere mașini automate costisitoare, dacă forța de muncă este atât de ieftină? Și astfel s-a ratat modernizarea.

Automatizare, dar nu in Germania

Automatizare, dar nu in Germania: Noua fabrică BMW din Mexic

S-au angajat oameni și s-a renunțat la investițiile în mașini. Astfel încât, în Germania, mare parte din producție rămâne manuală, spre deosebire de automatizarea specifică statelor dezvoltate. În acele state sunt folosite programe și algoritmi în contabilitate, logistică, finanțe și asigurări, în timp ce casierii sau medicii nu se mai regăsesc în organigramele companiilor sau spitalelor.

Ca în RDG?

Specifică în RDG era ocuparea deplină a forței de muncă în paralel cu productivitatea redusă a muncii și salarizarea necorespunzătoare dublate de un nivel scăzut de trai. Republica Federală s-ar putea întoarce la acele vremuri, dacă nu renunță la vetustele dogme ale societății industriale.

În viitor vor deveni primordiale productivitatea în detrimentul ocupării masive a forței de muncă. Menținerea cu orice preț a locurilor de muncă, prin angajarea personalului prost plătit, evitând cu bună știință roboții și inteligența artificială, reprezintă o strategie sortită eșecului.

Competitivitatea și bunăstarea trebuie asigurate pe termen lung cu mai multe investiții, incluzând educația și cercetarea, pentru a spori productivitatea muncii. Politica necesară pe piața muncii trebuie să se concentreze asupra unei forțe de muncă redusă numeric, dar mai motivată, sănătoasă, echilibrată și, prin urmare, mult mai productivă decât cea de astăzi. Numai astfel se vor putea plăti salariile majorate care să faciliteze creșterea standardului de viață pentru generațiile viitoare.

Acest comentariu a fost inițial publicat pe pagina welt.de.