Comentariu: Limitele toleranței | Europa | DW | 14.10.2015
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comentariu: Limitele toleranței

Apariția lui Salman Rushdie la deschiderea Târgului de Carte de la Frankfurt a fost un semnal puternic. Cunoscutul scriitor a avertizat împotriva erodării libertății de exprimare în occident.

Pe coperta celui mai recent roman al lui Salman Rushdie în varianta germană apare un omuleț galben neajutorat, asupra căruia se dezlănțuie o puternică furtună cu tunete și fulgere. Imaginea nu e greu de analizat: autorul, de 26 de ani ținta musulmanilor fanatici, este aici figura vulnerabilă.

Cât de vulnerabil rămâne Salman Rushdie s-a putut vedea la Târgul de Carte de la Frankfurt: măsurile neobișnuit de aspre de securitate de la deschiderea evenimentului; refuzul delegației Iranului de a participa. La Teheran, numele lui Rushdie, care fusese condamnat la moarte printr-un ordin religios (fatwa din 1989), constituie și astăzi o provocare. Scriitorul, care a fost păzit 10 ani de poliție, fiind nevoit să se ascundă după pseudonime, știe exact ce înseamnă să fii lipsit de apărare. ”Nu ajunge să ni se apere cărțile. Noi avem nevoie de pază personală”.

Sprijin moral

Rainer Traube, DW

Rainer Traube, DW

Invitația pentru Rushdie la această deschidere a târgului de carte a fost o idee bună. Cine să ofere măcar sprijin moral scriitorilor urmăriți, persecutați sau interziși, dacă nu cel mai mare eveniment de acest gen din lume? ”Profesia noastră seamănă tot mai mult cu o campanie”, spune Rushdie. Pentru că tiranii nu suportă să li se chestioneze adevărurile, își îndreaptă ura împotriva autorilor și a scriitorilor, condamnă ”individualismul” occidental.

Și aici nu vorbim numai despre Asia sau despre lumea arabă: și Alexandr Lukașenko, ultimul dictator al Europei, calcă deseori în picioare democrația și valorile acesteia. Rushdie trebuie să ne amintească din nou, că libertatea cuvântului nu ține de cultură sau de religie, ci este la fel de universală ca citirea sau spunerea poveștilor care ne unesc pe noi, oamenii.

Pe bună dreptate, autorul ”Versetelor satanice” e indignat de faptul că până și în occident, consensul asupra libertății de exprimare riscă să se erodeze. Din acest capitol face parte și dezbaterea din SUA, referitoare la așa-numitele ”trigger words”, prin care cititorii ar trebui să fie avertizați asupra conținutului controversat al unor cărți. Sau studenții unei universități de elită din SUA, care refuză să citească benzi desenate în care este vorba despre relații dintre femei lesbiene, invocând sentimentele religioase.

Să nu devenim simpatizanții fanaticilor

Ciudată este și strategia unor intelectuali de stânga, prin care aceștia discreditează la modul general critica adusă islamului, numind-o ”islamofobie”. Exact cu acest argument, în jur de 200 de autori PEN se distanțează în anul curent de decernarea unui premiu pentru drepturile omului revistei satirice pariziene Charlie Hebdo, printre care nume mari, cum ar fi Michael Ondaatje și Teju Cole. Cine are o astfel de atitudine îi trădează pe toți cei care luptă, suferă, sau - ca în cazul Charlie Hebdo - mor pentru libertate. Devine în acest fel simpatizantul fanaticilor.

Avem nevoie de gândirea clară a unor oameni ca Salman Rushdie, pentru a realiza unde se află limitele toleranței."It falls to us to hold the line", a spus Rushdie la Frankfurt. Este responsabilitatea noastră să apărăm libertatea. A cui, dacă nu a noastră?