Comentariu: Iniţiativa siriană, o piatră de încercare pentru Moscova

Atacul american împotriva Siriei regimului Bashar al-Assad părea, la începutul săptămânii, bătut în cuie. Între timp, preşedintele Barack Obama a amânat intervenţia Statelor Unite în războiul civil sirian. Argumentul este propunerea de plasare a arsenalului chimic al Damascului sub controlul comunităţii internaţionale, care îl va şi lichida, de altfel.

Ideea acestei derulări diplomatice îi este creditată ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, chiar dacă ea fusese cumva vehiculată de către omologul american al acestuia, John Kerry - şi, poate, că a pornit de la o sugestie avansată de colegul lor polonez Radoslaw Sikorski. Indiferent cine este părintele acestei iniţiative, ea a fost adoptată internaţional ca propunere a Moscovei şi poate, pentru moment, fi trecută la catastife drept un succes diplomatic al Rusiei. Dar cu acest succes, diplomaţia rusă a intrat într-o terra incognita.

Până recent, Moscova era băiatul rău, care condamna şi bloca orice propunere de rezolvare a crizei siriene - pentru că majoritatea propunerilor includeau o intervenţie activă a Vestului (în special a Statelor Unite). Jocul acesta al Kremlinului este continuarea unei doctrine diplomatice concepute în anii 90: înfrântă în disputa Est-Vest şi cu limitele de superputere sensibil diminuate, Rusia şi-a propus să îşi salveze rămăşiţele de status de putere globală băgând Americii cât mai multe contre posibile. Cu toate acestea, în marile dosare ale ultimelor decenii, Rusia a fost mai degrabă spectator cârtitor şi avocat al neimplicării - în Irak, în Afganistan, în Libia sau Siria.

În acelaşi registru poate fi privită şi situaţia actuală din Siria. În urma iniţiativei ruse, al-Assad a câştigat timp. Pentru a obţine mai mult pe scena diplomatică, Moscova este obligată să aducă resurse suplimentare în încercarea de a negocia politic rezolvarea crizei siriene. Va trebui să se implice activ în operaţiunea de lichidare a stocului de arme chimice de care dispune regimul de la Damasc - să trimită inspectori şi tehnologie, poate chiar şi cu trupe dislocate în teren. Or, decoamdată nu e clar dacă Rusia este pregătită să facă acest pas; sau dacă doreşte să îl facă. În caz că Vladimir Putin nu va fi dispus să îşi asume responsabilităţile necesare unui actor diplomatic major, planul demarat zilele acestea va sfârşi ca un eşec politic usturător pentru Moscova. Mai mult, chiar: i-ar putea fi de folos lui Barack Obama, care va putea susţine că soluţiile diplomatice au fost epuizate, astfel că nu mai există nici un motive pentru a tergiversa declanşarea unor raiduri aeriene.