Comentariu: Gorbaciov în vizită la Merkel

Angela Merkel trece drept un critic acerb al politicii lui Vladimir Putin în relaţia cu Ucraina în timp ce, în mod suprinzător pentru mulţi, Mihail Gorbaciov îi apără politica. Fostul preşedinte rus n-a făcut niciodată un secret din convingerea sa că peninsula Crimeea este parte a Rusiei. Atât Putin cât şi Gorbaciov consideră o greşeală istorică desprinderea Ucrainei şi a Belarusului de Uniunea Sovietică, în 1991, a cărui vină o poartă Boris Elţîn.

De remarcat este consecvenţa cu care Gorbaciov critică acum occidentul: el cere un nou început al relaţiei între Berlin şi Moscova, o relaţie în care occidentul va trebui să-şi schimbe cursul, nu Putin. Înaintea vizitei sale în Germania, Gorbaciov a declarat: "Sunt absolut convins că Putin apără interesele Rusiei mai bine ca toţi ceilalţi." Cu toate acestea, în trecut, fostul lider al Uniunii Sovietice l-a criticat dur pe actualul şef al Kremlinului. De exemplu, în 2013 când Putin a ordonat percheziţii la sediile organizaţiilor non-guvernamentale. "Cine vrea dictatură", spunea Gorbaciov atunci, "ar trebui să se ducă acolo unde există deja dictatură".

Şi-atunci de unde noua sa atitudine? O întrebare deloc lipsită de sens mai ales ţinând seama de faptul că Putin vede în Gorbaciov groparul Uniunii Sovietice. Şi nu este singurul care-l vede astfel. În ochii majorităţii ruşilor, Mihail Gorbaciov se face vinovat de destrămarea Uniunii Sovietice pe care ei o regretă mult. Şi tot el poartă răspunderea haosului politic şi economic cauzat de scindarea Uniunii, consideră o mare parte a populaţiei. Nimeni nu zice şi că Gorbaciov a preluat conducerea unui colos cu grave probleme pe atunci.

Iubit în Germania, dispreţuit în Rusia

Gorbaciov şi Elţîn au fost mereu învinuiţi. În plus, pe Gorbaciov mulţi îl consideră un politician care nu ia în serios problemele oamenilor de rând. La scurtă vreme după numirea sa în funcţia de secretar general, el a demarat cea mai mare campanie anti-alcool din istoria URSS-ului.

Cu toate acestea, plăcerea ruşilor de a da pe gât câte un pahar nu s-a diminuat. În schimb, popularitatea sa a avut de suferit. La alegerile prezidenţiale din 1996, Gorbaciov a obţinut 0,51% din voturi! Şi iată şi amara realitate: în străinătate fostul preşedinte e apreciat, acasă e dispreţuit.

Gorbaciov a intenţionat să reformeze Uniunea Sovietică nu s-o dezintegreze. A vrut să creeze structuri mai transparente şi să impună anumite norme ale statului de drept. N-a vrut să destrame imperiul ci să-l democratizeze. În mod evident, fostul preşedinte a subestimat forţa explozivă a republicilor secesioniste. Din cauza problemelor pe plan intern, Gorbaciov a ratat recomandările occidentului - reunificare şi aderare la NATO, ca Germania. Lucru pe care ruşii i-l reproşează şi-n ziua de azi.

Gorbaciov şi Putin regretă prăbuşirea URSS-ului. Cu toate acestea, atitudinea celor doi oameni politici faţă de fostul bloc răsăritean şi faţă de fostele republici sovietice este total diferită. Gorbaciov s-a distanţat de doctrina Brejnev în 1988. Lucrul acesta le-a permis ţărilor semnatare ale Pactului de la Varşovia să-şi decidă viitoarea formă de guvernare. Noua libertate a declanşat un val de revoluţii în Europa de Est.

În cele din urmă, Războiul Rece s-a încheiat. În Germania, a avut loc procesul de Reunificare. Astfel, popularitatea lui Gorbaciov în occident, mai ales în Republica Federală, a crescut şi se menţine şi-n ziua de azi. Omul glasnostului ("transparenţei") şi al perestroicăi ("reconstrucţiei") a fost şi este un oaspete bine primit în Germania. S-a văzut şi anul acesta la festivităţile cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Părtinitor cu Putin şi critic faţă de occident, Gorbaciov îşi contrazice acum propriile principii. Însă nu e cazul să-şi facă griji. Germania îi datorează mult prea mult.