1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Europa este lezată

Bernd Riegert, cs24 septembrie 2015

Reuniunea la nivel înalt n-a oferit nicio soluţie în stringenta problemă a refugiaţilor. Au fost doar câteva fraze în asentimentul majorităţii şi promisiuni. Atât şi nimic mai mult! - este de părere Bernd Riegert.

https://p.dw.com/p/1GcNh
Imagine: Reuters/Jesus Blasco de Avellaneda

Uniunea Europeană are fisuri profunde. Coeziunea sa piere. Pare haotică, afectată. Dinamica, dar aparent şifonata sculptură "Europa pe taur" de la Bruxelles devine astfel un simbol forţat.

Valul de refugiaţi care înaintează şi care, în ciuda controalelor vamale severe şi a închiderii graniţelor, pare de nestăvilit a împins Uniunea Europeană într-o criză existenţială. Des invocatele sintagme "stat de drept", "umanitate" şi "solidaritate" încep să dispară mai repede decât s-ar fi aşteptat unii.

În mod evident, la reuniunea specială de la Bruxelles, n-au existat dezacorduri şi nici reproşuri. Disputa între reprezentanţii ţărilor membre a fost obiectivă. Dar criza nu s-a rezolvat. A recunoscut-o însuşi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Statele sudice s-au plâns că ţările din nord le-au lăsat să se descurce singure. Cele din sud-estul Europei se simt copleşite de presiunea majorităţii care le impune să preia refugiaţi din Italia şi Grecia împotriva voinţei lor. Budapesta se simte trădată de Atena, care pur şi simplu îi mână pe refugiaţi către Ungaria.

Atitudinea binevoitoare a cancelarei Angela Merkel faţă de refugiaţi este percepută ca o invitaţie şi, ca atare, este din ce în ce mai criticată. Nu numai de către Ungaria ci şi de către însuşi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Nicio soluţie concretă

Toate ţările încearcă să-i coordoneze pe refugiaţi aşa încât, într-o bună zi, să ajungă în Germania, Austria sau Suedia sau, ca până de curând, în Ungaria. Între timp multe ţări europene aproape nu mai ţin seama de prevederile regulamentului Dublin privind răspunderea asupra solicitanţilor de azil, reglementările privind acordarea azilului sau legile privind controalele la graniţe.

Premierul maghiar Viktor Orban care se autodescalifică prin populismul său xenofob are dreptate, totuşi, într-un punct: securitatea graniţelor externe ale Uniunii Europene reprezintă condiţia esenţială a libertăţii de mişcare în interiorul comunităţii. Faptul că graniţele exterioare sunt permeabile afectează sistemul Schengen. Orban susţine că gardurile sale au menirea de a proteja întreaga Uniune şi că le face un serviciu celorlalţi parteneri comunitari. Din păcate, are ceva dreptate.

Parţial şi Grecia, Bulgaria sau Spania au înălţat garduri păzite de agenţia europeană Frontex. Totuşi, Orban exagerează. Pentru premierul ungar, la graniţele ţării sale, drepturile refugiaţilor nu mai sunt valabile. Însă nici alte guverne nu mai ţin seama de drepturile omului. Grecia nu se ocupă de solicitanţii de azil, de găzduirea şi îngrijirea lor.

Riegert Bernd Kommentarbild App
Riegert Bernd

Centrele din Croaţia sunt la fel de rele. Şi nici la Calais, Bruxelles sau în alte părţi din UE nu e mai bine. Ca atare n-are niciun rost să ne arătăm cu degetul unii pe alţii şi să ne facem reproşuri.

Planuri peste planuri

Pesemne că summitul a mai detensionat puţin atmosfera, însă refugiaţilor nu prea le foloseşte la nimic. Planul de inaugurare în Grecia şi Italia, până la sfârşitul lunii noiembrie, a unor centre mari de înregistrare a refugiaţilor este aventuros. Existenţa acestora ar presupune consolidarea securităţii la graniţele exterioare aşa încât intrarea pe teritoriul Europei să devină posibilă numai prin aceste "Hotspots".

Eforturile ar fi uriaşe şi ar fi nevoie de alte reglementări europene privind paza frontierelor. Or, ar dura ani de zile până când statele membre s-ar lăsa convinse să renunţe la suveranitatea lor asupra graniţelor. Dacă ar fi de acord vreodată!

Combaterea motivelor care îi determină pe oameni să se refugieze - conflictele din Orientul Mijlociu sau sărăcia din Africa - o idee minunată! O temă în jurul căreia politicienii europeni fabulează de ani de zile, fără niciun succes.

Măcar vin ajutoare financiare

Rămâne cel puţin decizia de a oferi sprijinul financiar necesar centrelor ONU şi statelor aflate în vecinătatea zonelor de conflict, aşa încât milioanele de refugiaţi din Turcia, Iordania, Liban sau Irak să nu flămânzească. De fapt, acest ajutor e de la sine înţeles. Trist e faptul că Uniunea Europeană reacţionează abia acum la apelul Naţiunilor Unite. Cam târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată.

O soluţie la criza refugiaţilor nu se întrevede. "O să reuşim", a reafirmat cu zâmbetul de buze cancelara Angela Merkel, la Bruxelles. Din păcate n-a spus şi cum...