Comentariu: Europa 1945 - începutul unei păci reci | Europa | DW | 08.05.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Comentariu: Europa 1945 - începutul unei păci reci

Coaliţia anti-Hitler nu a rezistat mult timp după capitularea armatei germane şi Europa a fost divizată. 75 de ani mai târziu, continentul se află iarăşi în faţa unui examen dificil, consideră György Dalos.

9 mai 1945 a fost prima zi fără lupte. În Europa se încheia cel de-al Doilea Război Mondial. Dat fiind că unităţi puternice ale armatei germane Wehrmacht nesocoteau în continuare actul de capitulare încheiat la Reims, coaliţia anti-Hitler a convenit ca "Ziua victoriei" să fie sărbătorită pe 9 mai, şi nu pe 8, cum se stabilise iniţial.

În acelaşi timp luptele continuau în Extremul Orient, între Japonia şi SUA, cu o intensitate neschimbată. Abia cele două bombe atomice americane aruncate asupra oraşelor nipone Hiroshima şi Nagasaki, precum şi invazia Armatei Roşii în provincia Manciuria din nord-estul Chinei au dus la capitularea necondiţionată a Japoniei imperiale, pe 2 septembrie acelaşi an. Capitularea Japoniei a avut loc aproape cu exactitate la şase ani de la debutul celui mai groaznic război de până acum. 

Avertisment privind "primejdia comunistă"

Totuşi, în toiul euforiei prilejuite de reinstaurarea păcii nu au întârziat să apară primele tensiuni între aliaţii de odinioară. Începutul noii confruntări făţişe este considerat discursul lui Winston Churchill din 5 martie 1946. Omul de stat britanic, care deja nu mai era activ fiindcă pierduse alegerile, avertiza în cursul unei vizite în SUA, în prezenţa preşedintelui american Harry Truman, că politica lui Stalin este o primejdie pentru lumea occidentală. "De la Szczecin, la Marea Baltică, până în jos la Trieste, la Marea Adriatică, a fost desfăşurată de-a lungul continentului o "cortină de fier". În spatele acelei linii se află toate capitalele vechilor state din Europa Centrală şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia. Toate aceste metropole se află în sfera sovietică şi toate sunt sub o formă sau alta nu doar expuse influenţei ruso-sovietice, ci şi, într-o măsură tot mai mare, supuse controlului Moscovei."

Winston Churchill

Winston Churchill a fost premierul Regatului Unit între anii 1940-1945

Fostul premier britanic a exprimat, ce-i drept, în discursul său şi "înalta preţuire şi admiraţie pentru bravul popor rus" şi pentru "camaradul din timpul războiului, mareşalul Stalin". Dar înainte de toate a cerut o mai mare disponibilitate pentru conflict din partea puterilor occidentale împotriva sovietelor care "nu admiră nimic mai mult decât forţa şi puterea şi nu dispreţuiesc nimic mai mult decât neputinţa militară." Divizarea lumii de-a lungul liniei descrise de Churchill a fost calificată drept "războiul rece" de autorul britanic George Orwell în eseul intitulat "Ei şi bomba atomică".

Propunerea de "pace rece"

Metafora "cortina de fier" s-a materializat în aşa-numitul "sistem tehnic de blocaj şi întărituri", cu ajutorul căruia blocul răsăritean s-a separat ermetic de statele occidentale. Numai între Ungaria şi Austria a fost instalat un gard de sârmă ghimpată pe două rânduri, lung de 243 de kilometri şi întărit cu trei milioane de mine antipersonal. Chiar şi în interiorul propriului spaţiu geografic, al "statelor socialiste frăţeşti", şi-au făcut apariţia monştri cum au fost zidul din Berlin sau cele 170.000 de buncăre din Albania, construite pentru "cazul de forţă majoră" mereu invocat de propaganda Tiranei.

Construcţia zidului din Berlin (1961)

Guvernul comunist din RDG a decis construcţia zidului din Berlin (august 1961)

Discursul pe care Churchill l-a rostit la Fulton nu a fost declanşatorul conflictului pe termen lung dintre învingătorii anului 1945. Discursul a evidenţiat doar ceea ce se petrecuse deja evident din timpul războiului, în cursul planificării ordinii postbelice, la care Churchill a luat parte personal. Trebuie să le fi devenit clar aliaţilor occidentali încă la mijlocul războiului că Uniunea Sovietică va revendica, din pricina uriaşului efort de război şi a numărului imens de victime, despăgubiri pe măsură şi o viitoare zonă teritorială de protecţie şi că va fi, la nevoie, capabilă să impună cu mijloace militare aceste revendicări.

Churchill era preocupat de următorul lucru: cum să cedezi Moscovei sfera ei de influenţă concomitent cu îndiguirea poftelor sale expansioniste? În acest sens, discursul a cuprins, pe lângă declaraţia de război rece şi o propunere discretă de pace rece. În această "pace rece", a echilibrului groazei şi a parităţii nucleare, au crescut şi trăit generaţii întregi. Nu e de mirare că acestea au reacţionat cu mare entuziasm, 40 de ani mai târziu, la deschiderea graniţelor şi căderea zidului din Berlin - de parcă aceste evenimente ar fi pus capăt tuturor războaielor şi s-ar fi ajuns la o pace fără învingători şi fără învinşi, urmând să se întoarcă, cu toţii, la casele lor. Formula magică era pe atunci "Casa comună europeană ".

György Dalos

Scriitorul ungar György Dalos

Europa din nou la răscruce

Triumful coaliţiei anti-Hitler a asigurat, în ciuda divizării ulterioare a lumii şi a fazelor de tensionare şi detensionare, continentului european, atât de greu încercat în decursul istoriei, o perioadă de relativă stabilitate şi pace. În alte locuri, în Orientul Mijlociu, în Africa sau Asia, şi de câţiva ani iarăşi în Ucraina, au avut şi au loc până astăzi conflicte armate, ale căror urmări, şi sub formă de refugiaţi, ajung şi la noi în fiecare zi.

Chiar şi liniştea din Europa este relativă. Procesul de integrare europeană, iniţiat în 1989, nu avansează fără fricţiuni. În aproape toate statele au apărut partide antieuropene sau eurosceptice şi unele chiar au reuşit să ajungă la putere. Actuala epidemie la scară globală este o nouă provocare nu doar pentru lupta solidară împotriva virusului monstruos, ci şi pentru gândirea unei strategii post-pandemie. Din anumite privinţe, Europa se află iarăşi la răscruce.

Scriitorul şi istoricul György Dalos s-a născut în 1943 la Budapesta. A studiat istoria la Universitatea Lomonosov din Moscova. După ce i-a fost interzisă semnătura a fost în 1977 cofondator al opoziţiei democratice din Ungaria. În 1987 s-a stabilit la Viena şi astăzi trăieşte la Berlin.