1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Erdogan vânează ţinte greşite

12 decembrie 2016

Atentatele de la Istanbul sunt folosite de guvernul turc ca pretext pentru arestarea unor politicieni din opoziţie. Această strategie nu ajută în lupta contra terorismului, consideră Christian Buttkereit. Dimpotrivă.

https://p.dw.com/p/2U9Hi
Türkei Istanbul nach den Anschlägen
Imagine: Reuters/M. Sezer

Deşi statul turc combate de câteva luni cu toate mijloacele terorismul, 44 de persoane şi-au pierdut viaţa în atentatele comise sâmbătă în centrul metropolei Istanbul. La numai o oră de la declanşarea exploziilor au fost arestaţi 13 suspecţi iar puţin mai târziu guvernul de la Ankara s-a declarat convins că atacurile ucigaşe au fost orchestrate de partidul kurd ilegal PKK. Ulterior, atacurile au fost revendicate nu de PKK, ci de o organizaţie înrudită. Acuzaţia guvernului turc, exprimată cu celeritate, a fost aşadar neîntemeiată. Şi face o mare diferenţă în această speţă.

Partener de pace transformat în club terorist

În timp ce Şoimii Libertăţii Kurdistanului, organizaţia care a revendicat atacurile, s-a remarcat până acum doar prin atentate sângeroase, PKK a fost până acum un an şi jumătate pentru statul turc un partener de negocieri de pace. Şi fiindcă Ankara a acuzat PKK de implicare în atacuri, aceasta înseamnă că încearcă să discrediteze organizaţia kurdă şi să împiedice eventuale noi negocieri de pace. Cine poate sta de vorbă cu terorişti care ucid zeci de poliţişti? Dar fără PKK nu poate exista pace în sud-estul Turciei şi fără pace în acea regiune, oraşele turceşti sunt ameninţate de noi acţiuni teroriste.

Prin atitudinea sa fermă împotriva PKK, care exclude orice compromis, guvernul Erdogan nu oferă Turciei nicio şansă de pace. Tratativele cu PKK nu pot garanta inexistenţa unor atentate executate de alte organizaţii militante, cum ar fi Şoimii Libertăţii Kurdistanului, dar riscurile ar fi substanţial reduse. Dar poziţia guvernului turc arată că nu este interesat să încheie pace cu kurzii. Dar ce urmăreşte guvernul? Înăbuşirea cu mijloace militare a conflictului este imposibilă, fapt demonstrat cu prisosinţă pe parcursul ultimilor 30 de ani.

Christian Buttkereit  Kommentarbild app
Christian Buttkereit este corespondent ARD la IstanbulImagine: SWR/A. Kluge

În aceste împrejurări, eforturile depuse de statul turc de a vâna prezumtivi terorişti şi complici ai acestora, operaţiuni soldate cu mii de arestări în rândul funcţionarilor, juriştilor, profesorilor şi ziariştilor, par de-a dreptul goteşti. Nu mai departe de săptămâna trecută au fost arestaţi 56 de angajaţi ai unor universităţi, acuzaţi cu toţii că sunt complici ai teroriştilor, deşi probabil că nu au ucis pe nimeni şi nici nu au construit bombe. Atentatele de sâmbătă sunt folosite ca pretext pentru arestarea a mai bine de 200 de politicieni ai formaţiunii pro-kurde HDP. Aceste arestări ar fi justificate dacă s-ar putea demonstra că fiecare dintre ei a participat la atentate sau măcar a avut cunoştinţă de organizarea lor.

Provocarea unor noi atentate

Cele întâmplate întăresc impresia că Erdogan vânează ţinte false. Nu ar fi fost posibilă evitarea atentatelor de la Istanbul dacă statul nu şi-ar fi consumat întreaga energie pentru urmărirea adversarilor politici în locul teroriştilor periculoşi? Ce rol joacă serviciul secret care nu ştia nimic de iminenţa atacurilor, dar ştia la nici o oră de la comiterea lor cine sunt făptaşii? Chiar dacă guvernul îşi va pune aceste întrebări, nu va ajuta la nimic. Guvernul va vedea în atacuri doar un motiv pentru a-i combate cu şi mai multă hotărâre pe kurzii din sud-estul ţării, provocând astfel noi atentate. Comise cine ştie unde, de către cine ştie cine. 

Autor: Christian Buttkereit / ia