Comentariu: Criza coronavirus - un test existențial pentru UE  | Europa | DW | 06.04.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Comentariu: Criza coronavirus - un test existențial pentru UE 

Este nevoie de UE pentru a depăși urmările pandemiei? Ursula von der Leyen dă dovadă de mult curaj în aceste zile, crede Bernd Riegert, corespondent DW la Bruxelles.

În această criză fără precedent provocată de coronavirus, în UE se repetă un model politic cunoscut demult: 1.) Dacă lucrurile merg prost, atunci este din principiu vina UE. 2.) Dacă un anumit aspect este un succes, atunci guvernele țărilor membre își arogă rapid meritele.

Comisia Europeană de la Bruxelles încearcă să coordoneze răspunsurile la pandemia actuală. CE are însă competențe limitate în politica de sănătate, în combaterea epidemiilor și în controlarea granițelor. Executivul comunitar poate acționa doar atunci când statele membre cad de acord asupra unei teme și însărcinează Comisia cu atribuții. În contextul evoluțiilor dramatice din ultimele săptămâni, fiecare stat a acționat mai întâi pentru el, ceea ce este de înțeles. Guvernele naționale sunt desigur cele mai apropiate de proprii cetățeni. Granițele naționale au fost închise rapid și necoordonat, lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte sau exportul de măști de protecție a fost interzis. UE ca entitate unitară a fost solicitată să acționeze abia în al doilea rând pentru a pune ordine în haos și a încerca să limiteze pagubele generale la nivel european.    

Cu puțin timp înainte de neînchipuit, acum posibil

Bernd Riegert

Bernd Riegert

În această situație se află acum Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen. Ea face totul pentru a da impresia că nu se lasă doborâtă de criza coronavirusului și că are mereu răspunsuri solidare la provocările care se tot ivesc. Von der Leyen iese în evidență ca manager de criză. O sarcină pentru care nimeni nu-i va mulțumi la final și una care era de neconceput în urmă cu doar patru săptămâni. Pentru că posibilitățile ei de a decide ceva singură și repede sunt reduse. Nu poate cumpăra singură aparatură medicală pe care să o împartă apoi țărilor membre.

Von der Leyen face deci presiune printr-o serie de propuneri publice privind controlul frontierelor, instrumentele de finanțare, asigurarea de șomaj, limitele de îndatorare admise pentru statele membre. Guvernelor naționale nu le rămâne prea mult de făcut decât să accepte aceste propuneri. Președinta CE a trecut de la birocrația aparatului comunitar la managementul de criză. Ceea ce înainte dura săptămâni și luni, acum se rezolvă în câteva ore. Tabuurile cad unul după altul.

Totuși, în acest fel se pierd din vedere și lucruri importante: erodarea statului de drept în Ungaria și Polonia continuă nestingherită. Politica privind migrația este estompată, protecția climei se amână. Totul este subordonat coronavirusului, deoarece președinta CE, aflată în funcție abia de patru luni, a fost nevoită să recunoască faptul că această criză este un test dur pentru UE. 'A fi sau a nu fi' este întrebarea care se pune aici pentru blocul comunitar, exact ca la Shakespeare. "Am privit în abis", a spus von der Leyen despre starea Uniunii în urmă cu o săptămână. Este în mâna statelor membre acum să dea Uniunii un sens și o sarcină în rezolvarea acestei crize.

Vechile certitudini sunt pierdute

În doar trei săptămâni, noul coronavirus a distrus multe certitudini pozitive în UE, certitudini construite în deceniile anterioare: piața comună este lovită, zona Schengen nu mai funcționează, uniunea monetară este într-un moment greu, nici măcar programul Erasmus de schimburi de experiență pentru studenți nu mai există.

Care mai este deci scopul existenței UE după criza coronavirus? Răspunsul de la Bruxelles: reconstrucția. În acest sens, comunitatea trebuie să se reinventeze, altfel este amenințată cu dispariția. Von der Leyen se bazează pe prima variantă și anunță un fel de "Plan Marshall", o restructurare din temelii a bugetului comunitar. Este un gest curajos, pentru că, dacă va eșua, ea va fi făcută vinovată de eșec. Dacă va reuși, șefii de state și de guverne din UE își vor aroga ei meritele. După cum am explicat mai sus.

Nu se poate fără o finanțare comună a crizei

Testul dur pentru UE vine deja săptămâna viitoare. Atunci trebuie decis cum vor fi finanțate sumele uriașe de care au nevoie Italia, Spania, Franța, dar și Germania, pentru a ieși cu bine din coma economică provocată de măsurile anti-coronavirus. Dacă aceste instrumente financiare se vor numi până la urmă "Corona-Bonds" sau altfel, este doar o chestiune de marketing politic – nu una de substanță. Este clar că trebuie să aibă loc o finanțare comună, altfel UE se află la final de drum. Abisul în care a privit Ursula von der Leyen este foarte, foarte aproape.