1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ce mai rămâne din Opel

7 martie 2017

Producătorul auto Opel trece iar printr-o perioadă grea. Chiar dacă toți vorbesc acum de un nou campion european, după preluarea Opel de către PSA, drumul până acolo va fi unul dureros, crede Henrik Böhme.

https://p.dw.com/p/2Ykd2
Deutschland Frankreich Symbolbild Logo PSA Peugeot Citroen und Opel
Imagine: Getty Images/T. Lohnes

Desigur că toate părțile implicate s-au străduit să prezinte afacerea în note optimiste. De exemplu, Mary Barra, șefa General Motors. Ea crede că Opel se află acum într-o "poziție mai puternică". În realitate, ea se bucură mai mult ca sigur că a scăpat de nedoritul copil-problemă din portofoliul de mărci al GM. 15 miliarde de dolari pierderi în ultimii 16 ani - nu prea există motive să-ți placă de el. GM a încercat să vândă de mai mult timp filiala ei europeană, s-a vorbit recent chiar de negocieri secrete cu Volkswagen în 2012. Acum s-a închis într-un final acest capitol pentru americani, după 88 de ani.

Un nou capitol

Pentru constructorul auto Opel, în existență de 155 de ani, începe (încă o dată) un nou capitol. Optimism, episodul 2: este vorba acum de un "adevărat campion auto european". Sintagma a fost rostită atât de Carlos Tavares, șef al noilor proprietari ai Opel, grupul francez PSA, cât și de șeful Opel, Karl-Thomas Neumann. Acesta din urmă a fost nevoit să afle din presă despre negocierile secrete purtate săptămâni întregi de americani și francezi. O situație deloc plăcută.

Henrik Böhme, de la redacția economică a DW
Henrik Böhme, de la redacția economică a DW

Optimismul se bazează pe niște calcule simple: PSA, cu mărcile sale Peugeot, Citroën și DS, a vândut în 2016 ceva mai mult de trei milioane de autoturisme; Opel și aripa sa britanică Vauxhall,  1,2 milioane de unități. Împreună înseamnă 4,3 milioane de mașini, adică o cotă de piață de 17%. Ceea ce înseamnă locul 2 în Europa, în spatele liderului autoritar Volkswagen. Dar tocmai aici este și problema: PSA este un constructor auto european, care își vinde practic automobilele aproape exclusiv în Europa. Pe plan mondial, grupul francez stă mult mai prost decât concurența internațională formată de VW, Toyota sau Hyundai.

Îngrijorare justificată pentru locurile de muncă

Normal că mulți angajați ai Opel și Vauxhall se tem acum pentru slujbele lor. Promisiunile GM de păstrare a locurilor de muncă au fost preluate de PSA, dar angajamentele expiră în viitorul apropiat. Iar după aceea se vor schimba cu siguranță datele problemei. Noul concern are acum aproape 20 de fabrici în Europa. Pentru un grup de amploarea PSA, un număr atât de mare de unități de producție este rentabil doar dacă acestea sunt ultra eficiente. Iar reducerile de costuri pentru obținerea eficienței reprezintă un atuu al lui Carlos Tavares. Portughezul de 58 de ani a repus pe picioare concernul PSA, aflat în 2011 într-o criză adâncă. Una din metodele de resuscitare a fost renunțarea la 30.000 de angajați. Deja se vorbește că 8000 de joburi la uzinele Opel vor fi desființate. Un număr mare, raportat la cei 38.000 de angajați europeni ai Opel, din care 19.000 în Germania. Mai ales că grupul PSA are mult mai mulți salariați, chiar și după reducerile de personal efectuate.

Campionul electric al Europei?

1,7 miliarde de euro pe an este suma pe care Tavares vrea să o economisească prin această preluare. El nu vrea să preia frâiele la Opel, ci este de părere că redresarea companiei trebuie să fie făcută din interiorul acesteia. Tavares ar avea încredere în oamenii de la Opel și în "capacitatea lor de a se îmbunătăți". 

Personalul de la Opel a reacționat mai degrabă calm la ultimele evoluții. Cu siguranță că nimeni nu plânge după americani, în contextul problemelor din ultimii ani. Mai rău de atât nu se poate, sună deviza angajaților din Rüsselsheim, Eisenach și Kaiserslautern. Dacă va fi mai bine în viitor? Poate că noul concern va deveni campion european la motorizările alternative. Ar fi o modalitate în care marele plan actual ar putea avea succes.

Autor: Henrik Böhme