Comentariu: Ce-i de făcut cu Rusia? | Global | DW | 10.10.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Comentariu: Ce-i de făcut cu Rusia?

Что делать? - Ce-i de făcut? Cu această propoziție din cel mai important manifest de luptă al lui Lenin se confruntă în prezent politica germană față de Rusia în două circumstanțe, crede Jörg Himmelreich.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a respins marți o modificare a ordinii sale de lucru, care ar fi făcut practic imposibilă adoptarea de sancțiuni individuale împotriva statelor membre. Modificarea ar fi urmat să fie operată la solicitarea Kremlinului. Adunarea a retras în 2014 dreptul de vot al reprezentanților Moscovei, după anexarea Crimeei de către regimul condus de Vladimir Putin. De atunci, delegația rusă nu mai participă la ședințele plenare iar Rusia a sistat de anul trecut plățile către Consiliul Europei. Contribuția Moscovei se ridica la 10% din întregul buget al Consiliului. Rusia a condiționat revenirea la ședințe a delegației sale de îndeplinirea dorinței ei privind modificarea amintită.

Este bine că Adunarea Parlamentară nu s-a lăsat șantajată astfel de către Rusia. Dar rezistența a fost realizată de delegații din Polonia, Ucraina și alte foste republici sovietice. Reprezentanții Germaniei erau în majoritatea lor deciși să facă pe plac Rusiei. Chiar se poate accepta așa orice?

Doar o unealtă a propagandei lui Putin

Aceeași întrebare se pune și în cazul "Dialogului de la Petersburg", care a avut loc duminică și luni la Moscova și la care a fost împiedicată participarea unei reprezentante din delegația germană, nefiind permisă intrarea ei în Rusia. Poate delegația germană participantă la forumul central de dialog germano-rus să accepte ca Moscova să dicteze cine are voie să facă parte din componența sa și cine nu? Desigur că nu!

Jörg Himmelreich

Jörg Himmelreich, comentator-invitat al DW

Acest ultim afront la adresa Germaniei dovedește încă o dată ce farsă a devenit acest așa-numit "Dialog de la Petersburg". Reuniunea a fost de la bun început o greșeală, fiind fondată în 2001 de prietenul lui Putin, fostul cancelar Gerhard Schröder, precum și de Vladimir Putin însuși. Reprezentanți ai guvernului, presei, culturii, societății și mediului academic din cele două țări ar fi urmat să discute despre dezvoltarea societății civile în cele două state. Dar societatea civilă din Rusia este aproape inexistentă iar Putin face tot ce poate să o înăbușe din fașă. Iar faptul că partea germană acceptă să joace mai departe în această farsă o transformă într-o unealtă a propagandei lui Putin.

În cazul Consiliului Europei, precum și în cel al "Dialogului de la Petersburg", diplomația germană față de Rusia își arată vechea ei slăbiciune: dorința de a purta discuții cu Rusia, de a rămâne în dialog, doar de dragul dialogului. Și asta în timp ce Putin atacă tot mai agresiv și cu toate mijloacele disponibile democrațiile din Europa și ordinea de pace europeană.

Serviciile secrete ruse au inventat războiul cibernetic iar hackerii lor atacă tot mai adânc structurile societăților și guvernelor europene. Ele îi otrăvesc și ucid pe oponenții lui Putin din străinătate. Partea germană trebuie să priceapă odată că acceptarea supusă și trecerea sub tăcere a tuturor actelor ofensatoare ale Rusiei nu face decât să întărească regimul lui Putin. Îi dovedește acestuia încă o dată că Europa occidentală este prea slabă pentru a se apăra.

Rusia s-a despărțit demult de Europa

Partea germană ar fi trebuit să întrerupă imediat ediția din 2018 a Dialogului de la Petersburg, după ce una din membrele delegației germane nu a obținut viza de intrare în Rusia. Iar delegația germană de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ar fi trebuit să sprijine clar respingerea dorinței Kremlinului de modificare a ordinii de lucru a acestui for.

Consiliul Europei este o instituție care reprezintă statul de drept și democrația liberă în Europa. Cine nu recunoaște aceste valori, nu are ce căuta în această organizație. Iar Rusia de azi s-a îndepărtat politic serios de aceste valori, după cum și-a luat demult la revedere de la Europa liberă, democrată și adeptă a statului de drept. Democrația germană și democrația multor state europene trebuie din nou să redevină capabile să se apere - nu doar în interior, ci și în exterior.

Jörg Himmelreich este profesor la Campusul din Berlin al École Supérieure de Commerce à Paris și scrie regulat despre politica și istoria Rusiei în diverse mass-media.