Comentariu: Ce atitudine ar trebui adoptată faţă de Putin? | Global | DW | 18.11.2014
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Global

Comentariu: Ce atitudine ar trebui adoptată faţă de Putin?

Preşedintele Vladimir Putin se autoizolează tot mai mult - lucru care l-ar putea determina să devină şi mai agresiv. Uniunea Europeană ar trebui să rămână unită în decizii, apreciază Christoph Hasselbach.

Vladimir Putin şi-a făcut nişte calcule greşite. După anexarea peninsulei Crimeea, izolarea sa nu s-a limitat doar la G8 - grupul celor mai puternice ţări industrializate, din care fusese, oricum, exclus. Şeful Kremlinului a devenit un musafir nepoftit inclusiv la masa forumului G20.

Iar acum, efectele sancţiunilor europene încep să se facă simţite atât la nivelul economiei ruseşti, cât şi pe piaţa petrolului, unde preţurile au scăzut puternic. Rubla s-a depreciat, iar investiţiile străine lipsesc. Dacă, pe termen lung, nivelul de trai va scădea, s-ar putea ca Putin să nu mai beneficieze de sprijinul populaţiei.

Ambiţiile imperialiste ale preşedintelui rus au fost acompaniate de presiunile comunităţii internaţionale şi de un şir de ghinioane. Putin nu şi-a imaginat că Vestul îşi va menţine atâta timp sancţiunile chiar dacă occidentul însuşi are de suferit în urma deciziei. A părăsit summitul de la Brisbane mai devreme, chipurile, pentru că avea nevoie de odihnă. Bine odihnit, analizând cele petrecute în ultimele luni, probabil că se va întreba: a meritat?

Politica reală - un termen abuzat

Din păcate, confruntarea cu Rusia nu se va încheia dacă Putin ar ajunge la concluzia că, prin politica sa, a avut mai mult de pierdut decât de câştigat. Dimpotrivă, strâns cu uşa, liderul de la Kremlin ar putea deveni şi mai agresiv. În joc sunt prestigiul şi orgoliul său, salvarea aparenţelor.

Însă o posibilă atitudine şi mai agresivă a lui Vladimir Putin n-ar trebui să fie un motiv ca Uniunea Europeană să cedeze. La Bruxelles există voci care cer ridicarea imediată a sancţiunilor, politicieni pregătiţi să-i permită Rusiei o anumită sferă de influenţă.

Dacă s-ar întâmpla aşa, statele din regiune ar avea numai suveranitate parţială, n-ar mai fi complet libere. Prin asemenea concesii, termenul de "politică reală" ar fi grav abuzat. Valorile democratice ar fi aruncate pe Apa Sâmbetei. Practic, occidentul ar eşua.

O zonă de influenţă în Balcanii de Vest?

Christoph Hasselbach

Christoph Hasselbach

Într-un discurs ţinut la Sydney, Angela Merkel a vorbit neobişnuit de direct. Cancelara, care-şi cântăreşte fiecare cuvânt şi care la Brisbane a încercat să discute cu Putin şi care a cunoscut şi experienţa comunismului, ştie mai bine ca oricine ce înseamnă să trăieşti într-o zonă controlată de ruşi.

Merkel se teme că Rusia ar putea face şi cu Republica Moldova sau cu Georgia ce-a făcut cu Ucraina: anexări, livrări de arme, destabilizare.

Nici în Serbia, şi în toată regiunea Balcanilor de Vest, n-ar fi exclus ca ruşii să aibă anumite interese politice pentru a contracara aspiraţiile de apropiere a acestor ţări de Uniunea Europeană. Până acum, niciun reprezentant al vechilor state membre nu a mers atât de departe. Dacă preşedintele vreunui stat baltic ar fi afirmat aşa ceva, imediat ar fi fost acuzat de paranoia. Între timp, însă, se pare că până şi Merkel se aşteaptă la ce e mai rău din partea lui Putin.

Decisivă este cooperarea

Prin discursul său, Angela Merkel a încercat să consolideze unitatea europeană fiindcă ştie că Putin încearcă s-o zdruncine. În Uniunea Europeană impunerea de sancţiuni a fost un proces greoi. Cu cât conflictul de prelungeşte, cu atât mai greu va fi menţinerea sancţiunilor. Cu toate acestea, este vorba despre apărarea anumitor reguli căci nu poţi muta graniţele unui stat prin violenţă, după bunul plac.

Occidentul exclude o intervenţie militară în Ucraina. Sancţiunile sunt cea mai dură armă de care dispune, însă au efecte numai pe termen lung. Aşadar e nevoie de răbdare. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să rămână tare pe poziţie. Şi Rusia poate decide cât timp va mai fi pedepsită. Bruxelles-ul ar trebui să-i lămurească pe unii politicieni de rang înalt de la Kiev că sprijinul Europei nu înseamnă undă verde pentru orice. Declaraţia preşedintelui ucrainean Poroşenko, acordată publicaţiei germane Bild - "Suntem pregătiţi pentru un război" - a fost total deplasată. Un derapaj mai mare din partea Kievului nici că şi-ar fi putut dori Putin!