1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ce își dorește Rusia de la președintele Trump

11 noiembrie 2016

Vladimir Putin a mizat pe calul câștigător. Dar noul președinte american îl va dezamăgi în politica externă și va provoca pagube Rusiei în cea energetică, este de părere Andrey Gurkov.

https://p.dw.com/p/2SXyu
Graffiti în Lituania: balticii se tem că Putin și Trump se vor înțelege în detrimentul terților
Graffiti în Lituania: balticii se tem că Putin și Trump se vor înțelege în detrimentul terțilorImagine: Getty Images/AFP/P. Malukas

Membrii Dumei de Stat au aplaudat la auzul știrii că Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA. Deputații ruși s-au bucurat pentru republicanul american aproape ca pentru unul de-al lor. Kremlinul își exprimase deja cu un an în urmă simpatia pentru outsiderul din cursa prezidențială americană. Acum, la capătul maratonului electoral american, elita politică de la Moscova se vede confirmată: Vladimir Putin a pariat din nou pe calul câștigător.

Moscova speră la anularea sancțiunilor

Preferința Moscovei pentru Trump provine în primul rând din respingerea lui Hillary Clinton: fosta secretară de stat nu era deloc o prezență dorită de Kremlin la Casa Albă, pentru că de la ea se aștepta o poziție dură față de Rusia - în criza din Ucraina, în cea din Siria, în chestiunea drepturilor omului. În al doilea rând, Kremlinul s-a bucurat de semnalele trimise de miliardarul american în campania electorală. El a vorbit de mai multe ori de o dorință de reapropiere de Rusia și a lăsat chiar să se înțeleagă că ar putea accepta anexarea Crimeei.

Acesta a fost momentul declanșator! Vladimir Putin speră că președintele Donald Trump îi va trece cu vederea acum încălcările dreptului internațional prin anexarea peninsulei ucrainene Crimea și că va decide anularea sancțiunilor impuse Moscovei. Speranța se bazează pe faptul că un asemenea macho autoritar ca Trump ar fi un tip cu care Putin poate foarte bine să negocieze și cu care acesta s-ar putea chiar împrieteni. Cei doi sunt cam pe aceeași lungime de undă, și în plan uman și în ceea ce privește viziunea lor despre lume. Donald Trump ar putea fi un al doilea Berlusconi, doar că mult mai puternic.

Sunt îndreptățite aceste speranțe ale conducerii ruse? Nimeni nu știe cum va acționa la Casa Albă neexperimentatul om de afaceri american, cât va ține cont de sfaturile consilierilor săi, de Partidul Republican, de Congres, de aliații europeni. Moscova visează la un parteneriat format din doi lideri mondiali, care stau în poziții de egalitate la masa negocierilor și împart lumea în sferele lor de influență, după modelul Yalta în 1945. Este însă un construct foarte vulnerabil într-un punct anume.

"Măreția Americii" versus "lume multipolară"

Andrey Gurkov, de la redacția rusă a DW
Andrey Gurkov, de la redacția rusă a DW

Donald Trump a promis în campania electorală tocmai că va restaura măreția Americii. În acest sens, vizează succese economice interne și leadership global. Cum va putea Trump să pună la dispoziția alegătorilor săi din clasa muncitoare din centrul țării joburile promise în campanie, joburi pe care ar urma să le repatrieze din China și din alte țări cu mână de lucru ieftină? Pentru aceasta este nevoie de schimbări structurale pe termen lung iar răbdarea miliardarului obișnuit cu succesul este îndoielnică.

El mai are la dispoziție scena politică internațională, de care s-ar putea folosi pentru a înscena prin acțiuni spectaculoase această mult-promisă măreție a Americii. Și cine a pus la îndoială cel mai vocal în ultimii ani dominația americană pe plan internațional? Vladimir Putin. Conceptul propagat vehement de liderul rus, acela al unei lumi multipolare, cu accent pe resuscitarea rolului global al Rusiei, se ciocnește cap în cap cu imaginea lansată de Trump, a unei Americi ca națiune conducătoare a lumii.

Aceasta nu trebuie să ducă neapărat la un conflict dur între cele două mari puteri nucleare, așa cum se tem destui. Dar impulsivul Trump, cu șovinismul său americanist, ar putea fi tentat în curând, sub presiunile de acasă, să încerce să-l pună demonstrativ la punct pe acest Vladimir Putin. De exemplu în Siria, în lupta cu Statul Islamic. Și așa s-ar alege rapid praful de visul rus al "axei celor puternici" Moscova-Washington.

Revoluția exploatării gazelor de șist amenință bugetul rus

Și în cazul în care Donald Trump își va respecta promisiunile izolaționiste și se va preocupa mai puțin de politica externă, punând accent pe economie, nici aceasta nu ar fi o evoluție bună pentru Moscova. În pericol este chiar baza existențială a Rusiei - încasările din exportul de energie. Președintele ales al Americii nu dă prea mulți bani pe protecția climei și se va axa în continuare pe combustibilii fosili.

Trump ar putea reduce sprijinul acordat exploatării energiilor ecologice și ar putea chiar subvenționa exploatările de șist, pentru a crea locuri de muncă și a reduce dependența de importurile energetice. Aceste măsuri ar determina noi scăderi ale prețului țițeiului pe piața internațională, o situație din cauza căreia Rusia suferă deja enorm. Iar intensificarea producției de gaze de șist, simultan cu utilizarea la cote ridicate a cărbunilor pentru a produce energie electrică, ar însemna că SUA ar avea cantități mai mari de gaz lichefiat pe care le-ar putea exporta în Europa. Consecința ar fi o nouă prăbușire a profiturilor gigantului energetic rus Gazprom, care domină în prezent piața europeană.

Pe scurt: aplauzele din Duma de Stat par premature. În retrospectivă, la fel ca și anexarea Crimeei, victoria electorală a lui Donald Trump se va dovedi pentru Rusia lui Putin o strălucitoare victorie tactică, dar o înfrângere strategică de amploare.