Brazilia alunecă în întuneric

Mulți nu și-ar fi imaginat că s-ar putea ajunge la acest rezultat. Candidatul ultraconservator și extremist de dreapta Jair Bolsonaro a câștigat lupta pentru președinția Braziliei. După cinci ani de criză politică și economică, scandaluri de corupție și un climat politic toxic, 57 de milioane de brazilieni l-au ales pe fostul ofițer de parașutiști, dorindu-și o schimbare - cu orice preț.

Respingerea partidului laburist PT, care a guvernat între 2003 și 2016, alături de frica neîntemeiată de o prezumtivă amenințare comunistă, au dus la victoria răsunătoare a lui Bolsonaro. E vorba de o formulă cu care au avut succes și cei care au instaurat dictaturi în Brazilia în anii 30 și 60. În plus, de data aceasta dezinformarea a jucat un rol crucial, spațiul public fiind inundat cu știri false.

Milioane de persoane se bucură de înfrângerea candidatului partidului PT, Fernando Haddad. Indirect, e vorba și de o înfrângere a fostului președinte Luiz Inácio Lula da Silva, aflat în spatele gratiilor de șase luni pentru corupție și spălare de bani, motiv pentru care nu i-a fost permis să candideze la alegeri. 

Entuziasmul susținătorilor lui Bolsonaro s-ar putea să nu dureze prea mult. De acum înainte, Brazilia se îndreaptă spre tărâmuri necunoscute. E imposibil de prezis ce va face Bolsonaro, în timpul campaniei electorale a refuzat să participe la dezbateri și a stat de vorbă doar cu jurnaliști care îi sunt pe plac.   

Unele aspecte ale programului său de guvernare sunt neconstituționale și, pe alocuri, de-a dreptul năucitoare, bazându-se pe premise false. Până acum, viitorul președinte nu a prea făcut altceva decât să incite la ură împotriva adversarilor săi și să anunțe că va schimba "toate chestiile astea".

O conducere autoritară și militarizată

Timp de aproape 30 de ani, Bolsonaro a făcut parte din parlamentul brazilian. Ceea ce se știe despre el din această perioadă nu e deloc încurajator: a ridicat în slăvi regimul militar brazilian și tortura la care a recurs această conducere, și-a exprimat admirația față de dictatori și disprețul pentru minorități, valorile democratice, drepturile omului, libertatea presei și independența justiției. 

Printre susținătorii lui Bolsonaro se numără fostul strateg-șef al lui Donald Trump, Steve Bannon, și David Duke, un fost lider al organizației rasiste Ku Klux Klan. În schimb, populista de dreapta Marine Le Pen din Franța a calificat declarațiile lui Bolsonaro drept "neplăcute".

În cadrul campaniei electorale, el a lansat atacuri directe împotriva popoarelor indigene, a afro-brazilienilor, a comunității LGBT, a feministelor și a presei. La doar câteva zile înainte de cel de-al doilea tur de scrutin, Bolsonaro a sugerat că adversarii săi ar putea fi arestați, expulzați din Brazilia sau chiar uciși. El a promis "o epurare nemaivăzută", anunțând că "omul respectă numai ceea ce îi provoacă frica".

În urma unui val de indignare din partea organizațiilor internaționale și a industriei, discursul său a devenit ceva mai puțin amenințător. Bolsonaro a declarat că nu mai vrea să întoarcă spatele acordului de la Paris, că va respecta rezultatul alegerilor și că nu va încălca legea. Să vedem dacă va fi așa.

Se întrevede o conducere autoritară, militarizată, susținută de forțele religioase ultraconservatoare din congres, care au devenit mai puternice în urma alegerilor parlamentare de la începutul lunii octombrie. Va fi un guvern care condamnă avortul, dar e de acord cu existența unor grupări paramilitare și miliții. Iar acestui guvern îi revine sarcina de a scoate țara dintr-o criză de proporții. Brazilia are un deficit bugetar alarmant, 13 milioane de șomeri și un sistem eșuat al asigurărilor sociale. 

Brazilia nu are voie să permită o normalizare a tiraniei

După ce au facilitat victoria lui Bolsonaro prin acțiunile lor sau prin pasivitate, toate forțele moderate din Brazilia, de la cele de centru-stânga până la cele de centru-dreapta, au datoria să împiedice atacurile la adresa statului de drept. Apărarea lipsită de compromisuri a principiilor democratice îi revine acum puterii legislative, celei judiciare, presei și fiecărui cetățean.    

Brazilia nu are voie să permită o normalizare a tiraniei - nici în guvern, nici pe stradă. Nu trebuie să existe toleranță față de declarații și atitudini care pun sub semnul întrebării constituția. Comunitatea internațională - mai ales partenerii economici și diplomatici importanți, printre care și Uniunea Europeană - ar trebui să exercite presiunile adecvate asupra Braziliei pentru a nu-i permite să renunțe la principiile democratice.

Bolsonaro însuși a declarat înainte de cel de-al doilea tur de scrutin într-un interviu TV că s-ar putea să nu fie un președinte bun, iar toate semnele indică un deceniu pierdut pentru Brazilia. În contextul scenariilor actuale, nu e clar dacă Brazilia va mai avea parte de alegeri libere în 2022. Schimbarea cu orice preț poate avea consecințe grave.