Comentariu: 30 de ani de la demonstrațiile de luni din Leipzig - actualitatea anului 1989 | Germania | DW | 09.10.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Comentariu: 30 de ani de la demonstrațiile de luni din Leipzig - actualitatea anului 1989

În urmă cu 30 de ani, la Leipzig ieșeau în stradă 70.000 de persoane. RDG era la final. Torsten Kleditzsch, redactor șef al ziarului "Freie Presse" din Chemnitz, se întreabă dacă există paralele cu situația de azi?

Leipzig 2010: sărbătorirea unității germane și a anului decisiv 1989 (picture-alliance/dpa/H. Schmidt)

Leipzig 2010: sărbătorirea unității germane și a anului decisiv 1989

Putea să se termine totul cu moartea. Să ieși la proteste de stradă, cu sutele și cu miile, să blochezi traficul auto, să ataci guvernul și elitele, să te opui poliției. În urmă cu 30 de ani, astfel de fapte erau încă extrem de riscante. La Leipzig, în dimineața zilei de 9 octombrie 1989, nimeni nu bănuia că respectiva zi avea să devină simbolul unei revoluții pașnice. Nu era exclusă nici măcar "soluția chinezească", pusă în practică cu patru luni în urmă în centrul Beijingului. Bilanțul ei: sute de morți, poate chiar mii. Nimeni nu știe exact. Conducerea RDG a arătat însă oficial înțelegere.

Azi, aripa radicală a mișcării de protecția climei, numită "Extinction Rebellion", blochează intersecții importante din capitala Germaniei, Berlin. Unii demonstranți sunt reținuți pe termen scurt și amendați. Azi, o fostă ministră federală trebuie să înghită, cel puţin potrivit tribunalului regional din Berlin, tot felul de injurii din partea publicului, fără ca situația să aibă (până acum) consecințe juridice.

Polarizarea societăților occidentale

Utilizatorul de Facebook care a proferat injuriile, desigur sub protecția anonimității oferite de mediul online, și activiștii climatici reprezintă simbolic polarizarea societății, nu doar în Germania, ci în majoritatea țărilor aşa-numitului Occident.

Torsten Kleditzsch (Freie Presse Chemnitz/U. Mann)

Torsten Kleditzsch, redactor șef la Freie Presse din Chemnitz

La 30 de ani după ce o minoritate curajoasă a est-germanilor a început demolarea ultimei dictaturi existente pe pământ german, societatea se află din nou în fața întrebărilor privind modul în care trebuie să evolueze actualul sistem. Dacă formele actuale de co-decizie din viața publică sunt în continuare cele corecte? Dacă deciziile politice mai au susţinerea majorității populației? Dacă toată libertatea de care dispunem asigură și suficientă dreptate? Acestea sunt preceptele clasice ale gândirii democratice, la care aderă aproape toți în Germania. Dar între ele se amestecă deja demult și alte întrebări. De exemplu, dacă o democraţie verificată în timp, dar greoaie în procesele sale poate face faţă unui sistem axat preponderent pe eficienţă, cum este cel din China, o putere mondială aparent comunistă. Sau forței economice inovatoare din Silicon Valley, care cu a ei atotputere digitală face să arate depășite toate statele naționale. Sau dacă o democrație ai cărei politicieni și alegători sunt concentrați doar pe problemele din sfera lor locală mai pot reacționa adecvat la probleme globale, cu care se vor confrunta din plin mai ales generațiile viitoare.

Duce democrația parlamentară la exasperare?

În rândul Verzilor ecologiști, mulți se tem deja de azi de momentul în care susținătorii mișcării "Fridays for Future" vor ajunge la exasperare din pricina modului în care funcționează democrația parlamentară, care este intenționat astfel organizată încât nimeni să nu aibă succes cu solicitări maxime și care nu poate satisface decât parțial așteptările radicale. Și sunt aceste soluții care unora le par insuficiente și parțial măcar acceptabile pentru ceilalți? Și dacă nu: câtă libertate este dispusă o societate (sau majoritatea) să sacrifice pentru a-și asigura viitorul, care se vede periclitat de fenomene precum migrația și modificările climatice? Nici măcar nu contează dacă aceste pericole sunt reale sau doar închipuite.

Există deci astăzi paralele cu cele petrecute în toamna lui 1989 în fosta RDG. Și, simultan, există o mare deosebire față de situația de atunci: azi toți au dreptul de a participa la această dezbatere! Fiecare este liber să o facă și are condițiile și șansa să se adapteze la dialog. Să sperăm că o să o facă, deși nu este deloc clar. În RDG au existat "mesele rotunde" care au dat formă schimbărilor din societate până la momentul când a fost lămurită chestiunea sistemului. Ulterior, aceste forumuri de dialog au fost desființate. Poate că ele vor fi resuscitate cândva.

Renașterea "meselor rotunde"?

În Irlanda, o țară mult mai mică decât Germania, a fost creată o Adunare civică, în reacție la anii de criză de la începutul deceniului actual. Acest for există pe lângă Parlament. Componența temporară a Adunării este trasă la sorți. În 2014, Adunarea a pregătit referendumul privind căsătoriile între persoane de același sex și s-a pronunțat în favoarea acestora. Peste 60% din irlandezi au urmat recomandarea acestui for civic. Un rezultat de senzație, într-o țară catolică foarte conservatoare! Astăzi, Adunarea civică este deja parte integrantă a democrației parlamentare irlandeze.

70.000 de persoane au ieșit în stradă în urmă cu 30 de ani la Leipzig, pentru că doreau să se miște liber și să-și exprime la fel de liber opiniile. Fără frică. De aceea s-au opus regimului și l-au îngenunchiat. A fost vorba de libertatea de exprimare, cea care permite opiniile contrare și care invită la dialog. S-a dorit o nouă deschidere. Că, la scurt timp după aceea, în euforia prăbușirii Blocului Răsăritean, Occidentul a proclamat sfârșitul istoriei (dacă a făcut-o serios), a fost nu doar un act naiv, ci a împins până în ziua de azi gândirea într-un soi de aroganță care s-ar putea dovedi chiar un pericol la adresa libertății.

Torsten Kleditzsch era în 1989 student la Leipzig și este în prezent redactor șef la ziarul Freie Presse din Chemnitz, publicație în care acest text apare de asemenea simultan. Chemnitz este, după Leipzig și Dresda, al treilea oraș ca mărime din landul federal Saxonia.