Comentariu: 2014 - un an tulbure

În 2014 a fost marcat de crize. Ebola în Africa. Război în Ucraina. Ascensiunea organizaţiei teroriste "Statul Islamic". Uciderea unor elevi nevinovaţi în Pakistan. Războiul din Gaza. Triumful electoral al radicalilor de dreapta în Europa. Războiul sângeros între bandele criminale din Mexic. Oriunde am privi, pe toate continentele, în plan politic şi social situaţia a fost dificilă şi confuză.

În Europa are loc un război. În Ucraina, ţara la interferenţa dintre Rusia şi Europa Centrală, se duc lupte grele. Iar occidentul şi Rusia se afundă într-un război al poziţiilor diplomatice dure - o nouă eră glaciară în politica externă, un reaprins Război Rece.

Cum să procedăm cu Putin?

Prin anexarea peninsulei Crimeea la Rusia şi imixtiunea în estul Ucrainei, Vladimir Putin a provocat occidentul şi guvernul de la Kiev. După aplicarea sancţiunilor europene, şi Rusia a început să întâmpine greutăţi. La sfârşitul lui 2014, neo-imperialistul Putin s-a trezit prizonierul haosului economic cauzat de deprecierea rublei.

Iar occidentul, cu precădere germanii, se întreabă: N-ar trebui să venim în întâmpinarea lui Putin? Ce căi de ieşire din actuala situaţie avem? Cum putem readuce pacea în Europa? Soarta ucrainenilor rămâne un detaliu minor, undeva într-un plan îndepărat. La fel şi întrebarea: De fapt, ce-ar putea face Putin?

În privinţa lui Vladimir Putin, preşedintele american Barack Obama e mai ferm ca majoritatea europenilor. Şeful Casei Albe optează pentru duritate. Dar şi Obama a ajuns un prizonier - un prizonier al politicii interne. În SUA el nu mai deţine majoritatea pentru a mai putea impune ceva. Cu doi ani înaintea alegerilor prezidenţiale, Obama e un "lame duck".

El reprezintă o mare putere în plină retragere. O mare putere care vrea să se implice mai puţin. O mare putere discreditată în străinătate din cauza metodelor brutale folosite la Guantanamo sau altundeva.

SUA fără influenţă în Orientul Mijlociu

Influenţa în continuă scădere şi lipsa unei politici decisive se reflectă mai ales în Orientul Mijlociu. SUA nu au jucat niciun rol în războiul din Gaza. Nici Israelul nici palestinienii nu s-au mai lăsat impresionaţi de Obama. Iar după războiul din Gaza, situaţia politică e la fel de lipsită de speranţă ca înainte.

Totuşi, americanii combat organizaţia "Statul Islamic". Prin atacuri aeriene. Occidentul, inclusiv germanii, îi instruiesc pe luptătorii peshmerga - vârful de lance contra SI - şi îi lasă să lupte contra organizaţiei ucigaşe, cu oarecare succes.

Dar, "Statul Islamic" a distrus diversitatea culturală, religioasă şi politică a Orientului Apropiat. Pretutindeni creştini, membri ai minorităţii religioase yazidi şi chiar şi musulmani care se refugiază. În Siria şi Irak statul nu mai este bastionul ordinii sociale.

În multe ţări din regiune, dar şi din Africa, provocarea spirituală de revenire la "adevăratul" islam are efect. Şi fiindcă mişcarea fundamentalistă se profilează prin metode brutale şi acte de terorism, aceste ţări se confruntă şi cu războaie civile. Iar milioane de oameni trebuie să se refugieze. Un coşmar.

2014 a fost un an tulbure. Anul şocurilor. Al cutremurelor politice. Un an al confuziei şi dezordinii. Un an în care diplomaţia a eşuat în faţa obsesiilor naţionaliste şi religioase. Un an lipsit de speranţă.