Comemorare cu altercații în fața Guvernului de la Chișinău

Protestul a fost generat de o declarație a ministrului moldovean de Externe, Aureliu Ciocoi, conform căreia Rusia ar fi intervenit în conflictul armat de acum 28 de ani „pentru a opri vărsările de sânge”. În realitate, potrivit fostului președinte al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadi Selezniov, „Rusia a fost nevoită să declanșeze acel conflict armat pentru a opri unirea Republicii Moldova cu România”. Opoziția pro-europeană din Parlamentul de la Chișinu a depus o moțiune simplă împotriva ministrului Ciocoi, dar aceasta nici nu a ajuns să fie discutată în Parlament, deoarece șefa Legislativului, socialista Zinaida Greceanîi, a refuzat să pună la vot includerea ei în ordinea de zi chiar dacă avea deja avizul Comisiei juridice.

Cu buzduganele la protest

Luni, 2 martie – zi în care se împlinesc 28 de ani de la declanșarea războiului de la Nistru – sute de veterani au venit în fața Guvernului pentru a-i cere demisia. Ei au scandat: „Ciocoi, trădător!”, iar unul dintre veterani a lovit cu un buzdugan în geamul de la intrarea în clădirea Executivului și a spart-o. Liderii protestatari au declarat că întregul Guvern trebuie să demisioneze, deoarece s-a solidarizat cu declarația lui Ciocoi, „care a elogiat agresorul - Rusia”. De asemenea, veteranii revendică un „pachet de asistență socială” pentru participanții la război și familiile lor și cer pedepsirea președintelui Igor Dodon pentru presupuse fraude.

În paralel, președintele Igor Dodon și premierul Ion Chicu au marcat „Ziua Memoriei” la monumentul „Maica Îndurerată”, dar și acolo au fost huiduiți de un grup de protestatari care scandau „Jos Dodon!”. În timp ce în fața Guvernului se scanda „Jos Guvernul!”, presa pro-guvernamentală titra: „Sute de veterani ai conflictului de la Nistru au manifestat susținere pentru Guvernul Chicu”, iar deputatul socialist, Grigore Novac, a declarat că protestele din fața clădirii Guvernului „murdăresc memoria celor căzuți în conflictul de la Nistru”. Potrivit lui Novac, „în spatele acestui protest stau Plahotniuc și Șor (aflați în căutare pentru corupție – n.n.), împreună cu noua lor echipă reunită în proiectul Pro Moldova” – un grup de deputați desprins recent de PD.

Chicu nu demisionează! „Mă duc să iau măsuri!”

Întrebat dacă își va da demisia urmare a protestului veteranilor din fața Guvernului, premierul Ion Chicu a declarat că „ei pot s-o ceară în mod civilizat, dar să nu distrugă clădirea oamenilor” – adică clădirea Guvernului. El a spus că pleacă la Guvern pentru a „lua măsuri”. Potrivit lui Chicu, în fața Guvernului are loc „o manifestație plină de istericale” și este „organizată de forțe politice tăinuite”. „Sperăm să ajungă la conștiința lor că au greșit. Fac un apel către toți la calm și înțelepciune. A strica ușile Guvernului nu e dovadă de patriotism. Din contra – e o dovadă că detești edificiile țării și ale statalității”, a menționat premierul. Totodată, el s-a lăudat cu o serie de acțiuni în susținerea veteranilor, între care majorarea de la 1 ianuarie 2020 a alocațiilor lunare pentru veterani de la 100 lei (echivalentul a 5 euro) la 300 lei (15 euro) – alocație pe care veteranii o consideră umilitoare.

Ulterior, la Guvern a venit și ministrul Apărării, Viktor Gaiciuk. Acesta a declarat că revendicările sociale înaintate de veterani sunt prea costisitoare pentru Guvern (ei cer alocații de 1000 de lei – n.n.), dar a promis că cei care nu sunt încadrați în câmpul muncii (aproximativ 5000 de veterani din totalul de 35 000) vor beneficia gratuit de polițe de asigurare medicală. Gaiciuk a spus că Guvernul este „deschis pentru negocieri”, dar nu consideră oportună demisia Executivului.

PAS înaintează o nouă moțiune

Pe fundalul protestelor veteranilor, deputații PAS au anunțat că vor înregistra o nouă moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. În opinia lor, anume aceste declarații și protecția ministrului Ciocoi de către Igor Dodon au determinat combatanții să protesteze. Președinta PAS, Maia Sandu, susține că „armata rusă este în continuare pe teritoriul Moldovei, iar ceea ce se numește „conflict transnistrean” a devenit un business murdar în care sunt implicați politicienii corupți de pe ambele maluri ale Nistrului”.

La rândul său, Nicu Popescu – ministru de Externe în guvernul demis al Maiei Sandu – menționează într-o postare că „propaganda deșănțată împotriva independenței Moldovei a fost una dintre principalele cauze în izbucnirea conflictului, iar forțele militare ruse au acționat și intervenit pe față în sprijinul forțelor separatiste și împotriva statului Republica Moldova”: „Dar vreau să vă mai atenționez și asupra altei file negre din istoria politică a țării noastre, care se scrie chiar zilele și lunile acestea. Astăzi asistăm la un atac frontal asupra principiilor de bază ale diplomației noastre legate de soluționarea conflictului transnistrean. În loc să se ceară respectarea angajamentelor de la Istanbul privind retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei, Președinția și Guvernul Moldovei au preluat necondiționat poziția Ministerului de Externe al Federației Ruse prin care această retragere trebuie „sincronizată” cu reglementarea politică a conflictului! În loc să se solicite lansarea unei misiuni civile de menținere a păcii și respectarea neutralității constituționale a țării, în plan internațional se promovează fantoma „recunoașterii internaționale a neutralității”. Această inițiativă nu numai că este contrară dreptului nostru suveran de a decide ce politică externă avem, dar va putea fi utilizată și pentru a deturna relațiile noastre cu UE și SUA”, atenționează fostul ministru de Externe de la Chișinău.

Pe de altă parte, ministrul contestat de veterani, Aureliu Ciocoi, a declarat că va renunța la fotoliul de ministru doar dacă îi va cere Parlamentul. „Deocamdată nu o fac!”, a precizat el.

În timpul războiului moldo-rus de la Nistru, din 1992, au murit peste 300 de combatanți și peste 400 de civili. Zeci de persoane au fost date dispărute, iar sute de oameni au fost răniți. Acordul de încetare a focului a fost semnat la 21 iulie 1992 de către președinții de atunci ai Republicii Moldova și Federației Ruse, Mircea Snegur și Boris Elțîn. Calitatea Rusiei de „stat agresor” în acel război a fost recunoscută prin Hotărârea CEDO în cazul „grupului Ilașcu”.