Clemenţă faţă de corupţie

Ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu, nu a reuşit să înlăture obiecţiile critice care au fost făcute proiectului de Cod penal, ba dimpotrivă, după explicaţiile oferite la sfîrşitul săptămînii trecute, contestaţiile au devenit şi mai numeroase.

Organizaţiile neguvernamentale reunite în cadrul unui proiect intitulat «Iniţiativa pentru o Justiţie Curată» au dezaprobat tendinţa noului Cod penal de a diminua pedepsele pentru faptele de corupţie.

De pildă, pentru luarea de mită, limitele de pedeapsă scad de la 3-12 ani, la 2-7 ani, iar pentru traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă, de la 2-10 ani, la 1-5 ani.

Pur şi simplu pedepsele se înjumătăţesc. Urmarea este că scad şi termenele de prescriere ceea ce îi avantajează teribil de mult pe unii politicieni aflaţi astăzi în vizorul Justiţiei.

Ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu, argumentase vineri într-o conferinţă de presă că scăderea pedepselor este expresia unei viziuni moderne şi europene, potrivit căreia pedepsele mari nu sînt de la sine eficiente în combaterea infracţiunilor şi că mult mai eficace s-ar dovedi pedepsele moderate, asociate cu celeritatea proceselor.

Cătălin Predoiu a mai arătat că practica judiciară propriu-zisă a arătat că judecătorii preferă oricum limitele de jos ale pedepeselor şi că, prin urmare, Codul penal ar trebui să se adapteze acestei realităţi.

În replică, Iniţiativa pentru o Justiţie curată a arătat că, dimpotrivă, practica românească a pedepselor mici asociată cu suspendarea executării acestora " a fost criticată constant de Comisia Europeană şi de societatea civilă românească, deoarece pedepsele mici sau cele cu suspendare nu reprezintă sancţiuni care să descurajeze practicile corupte”.

“Prin urmare, mai argumentează IJC, faptul că instanţele aplică pedepse mici în cazul infracţiunilor de corupţie impune o corijare a acestui aspect, nicidecum scăderea limitelor pedepselor legale. Este necesar ca legiuitorul să ridice limita minimă a pedepsei legale şi, eventual, să interzică aplicarea măsurilor de suspendare a executarii pedepsei pentru acest gen de infracţiuni".

Iniţiativa pentru o Justiţie Curată este reprezentată de mai multe ONG de mare prestigiu ca SAR, GDS, Societatea Timişoara, Asociaţia 21 Decembrie, Alianţa Civică, Academia de Advocacy, Alianţa Civică, Asociaţia Societatea pentru Justiţie, Blocul Naţional al Revoluţionarilor, Freedom House România şi altele.

În marea lor parte aceste ONG s-au regăsit şi în Coaliţia pentru un Parlament Curat din 2004 care îşi propusese să epureze listele de candidaţi de toate persoanele îndoielnice din punct de vedere moral sau legal.

Se vede însă că, în ciuda schimbărilor politice, rivalitatea şi relativa adversitate dintre «societatea civilă» şi «societatea politică» se păstrează.

Societatea civilă remarcă, pe bună dreptate, că, în ciuda faptului că PDL şi Preşedintele Traian Băsescu dau astăzi tonul, reforma judiciară a coborît foarte mult standardele.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a dezvăluit că intenţiile sale nu sînt, aşa cum s-ar fi putut crede, să modifice practicile judiciare, ci să plieze legislaţia penală pe nişte practici excesiv tolerante.

Desigur, nu tot ce face actualul guvern este criticabil. Noua formulă politică a permis păstrarea în funcţiune a DNA, a permis ridicarea imunităţii lui Adrian Năstase, dar totodată se observă că aceeaşi formulă politică pregăteşte o contrapondere prin reducerea pedepselor.