Citiţi orice, numai citiţi!

Un pseudo-filozof german la mare modă, autor de best-seller-uri în serie, cerea într-un articol intelectualilor să fie mai îngăduitori cînd critică bulevardizarea emisiunilor de televiziune: dacă oamenii necăjiţi nu s-ar lăsa furaţi de ceea ce se întîmplă pe micile ecrane, ar ieşi în stradă spre a protesta. Ceea ce confirmă virtuţile paleative ale divertismentului, ale aşa numitului tittytainment, tratament pe ale cărui efecte calmante mizau şi romanii, reţeta rămînînd de-atunci şi pînă azi, aceeaşi: pîine şi circ.

De filozofie academică, marele public nu a avut şi nici nu are prea multă nevoie. Dacă nu sunt buni oratori sau moderatori, filozofii nu au ce căuta pe micile ecrane. Dacă nu sunt buni compilatori, dacă în cărţile lor nu ştiu să „coboare” discursul filozofic la nivelul de înţelegere al cetăţeanului de rînd, transformînd tratatul de filozofie într-un ghid practic, într-o culegere de sfaturi apte să facă mai suportabil greul vieţii, sau să descopere farmecele acesteia şi în cele mai dificile împrejurări, ei sunt sortiţi anonimatului perfect, recluziunii în sălile bibliotecilor şi, în cel mai bun caz, unei apariţii publice doar în amfiteatrele de altfel nu prea frecventate ale facultăţilor umaniste.

Setea de evaziune în registrul ficţional şi fantastic pare a fi direct proporţională cu gradul de dificultate al traiului de zi cu zi şi cu incertitudinile viitorului apropiat. În ceea ce se poate numi beletristică, primează un nou gen: aşa numita literatură all age, pentru toate vîrstele. Semnalul l-a dat Joanne K. Rowling cu antologicul Harry Potter. Acum literatura de tip „fantasy” domină listele de best-seller, iar în Germania, cel puţin, s-a declanşat ceva mai în surdină în comparaţie cu discuţiile create de "chestiunile arzătoare la ordinea zilei", o dezbatere între partizanii şi adversarii aşa numitului escapism.

Miturile, basmele, poveştile au fascinat dintotdeauna copiii şi adulţii, susţin adepţii evazionismului. Principiul plăcerii primează, beletristica pentru toate vîrstele poate satisface la urma urmei şi unele exigenţe şi nevoi cognitive.

Dimpotrivă, ripostează adversarii "noului" curent, imaginea simplistă a unei lumi în care lupta dintre bine şi rău se poartă în baza unor scenarii narative standardizate, stereotipe, sfîrşindu-se ivariabil cu triumful binelui, provoacă o infantilizare a publicului. Dar, deja succesul belestristicii all age confirmă stadiul avansat al deplînsei regresii intelectuale.

În sfîrşit, pe fundalul dezbaterii se fac auzite şi recomandări împăciuitoriste, reductibile la formula: orice carte citită este o carte bună. Prin urmare, şi o carte de bucate. În fond, de ce nu? Nu alimentează ea fantasme culinare, deschizînd o altă portiţă de evaziune din real?

De altfel, în paranteză fie spus, de mare succes se bucură la ora actuală nu numai cărţile de bucate, ci şi emisiunile televizate de gastronomie şi artă culinară, deopotrivă savurate de sătui şi de flămînzi.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Robert Schwartz