Ciocnirea civilizaţiilor, dincolo de păduri

Autostrăzi, mine de aur, parcul de distracţii Dracula : sunt doar cîteva din marile proiecte controversate ivite pe drumul către viitor al Transilvaniei - află cititorul din subtitlul amplului reportaj publicat în prestigiosul hebdomadar german. Şi mai află, tot din subtitlu, că acestor planuri ale ex- comuniştilor români aflaţi la putere li se opune un contingent în creştere de adversari sprijiniţi între alţii, în mod discret, de prinţul Charles şi de filantorpi londonezi.

Cuprinsul reportajului semnat de Walter Mayr dezvoltă - recurgînd la pitoresc, anecdotic, la coloritul local (inclusiv la imagini) dar luînd în acelaşi timp în calcul informaţii concrete şi fiabile - următoarea idee: laolaltă "cazurile" citate sunt caracteristice unei perioade în care tot mai mult ne-românii ( nicht-Rumänen, termen la care autorul recurge cu bună ştiinţă pentru a nu afirma "străinii") sunt cei care dezbat ce este demn de păstrat sau de exploatat în România, în timp ce populaţia autohtonă se întreabă de pe urma cărei părţi poate profita mai mult sau de care se poate teme mai puţin.

Iată şi cazurile care ilustrează "teza" articolului.

Inainte de toate - aşa numita Bechtel Highway - autostrada care a făcut sînge rău unor parteneri europeni şi a făcut să curgă multă cerneală în presa germană şi străină. Cu un volum de investiţii de 2,5 miliarde dolari, autostrada care leagă inima Transilvaniei de frontiera cu Ungaria în apropiere de Oradea, este cea mai mare investiţie din România făcută după prăbuşirea dictatorului Ceauşescu. Autostrada traversează un spaţiu arhaic de cultură şi civilizaţie , ţinuturi locuite odinioară de saşi , azi de români, romi şi unguri; ea va lega România de Uniunea Europană a ţinut să precizeze Adrian Năstase (citat) cu prilejul inaugurării ceremonioase a lucrărilor. Şi fiindcă din raţiuni electorale termenul ceremoniei a fost comunicat în ultima clipă, Günter Verheugen, comisarul pe atunci al extinderii Uniunii, nu a mai putut nici măcar riposta cu "voce tare" pentru a da expresie propriei nemulţumiri împărtăşite însă şi de alţi reprezentanţi ai Uniunii, provocate de traseul autostrăzii şi de modalităţile de încredinţare a contractelor.

Sunt pomenite în contextul "problematicii Bechtel" şi relaţiile de apropiere a concernului de republicanii lui Bush şi faptul că România, proaspăt intrată în NATO, s-a aliniat puternic în coaliţia ţărilor conduse de Statele Unite în războiul din Irak şi aceasta... tocmai în timpul guvernării unor ex-comunişti ca preşedintele Iliescu şi premierul Năstase.

Astfel, nu puţini români întrevăd în angajarea concernului american în construirea autostrăzii atît o recompensă a loialităţii lor faţă de americani cît şi simbolul protecţiei pe care Bush şi ai săi o acordă României.

Al doilea "măr al discordiei" îl reprezintă minele de la Roşia Montană, unde prinde contur cel mai mare proiect de exploatare a aurului din Europa, cu un volum de investiţii de 1,4 miliarde de dolari. După un scurt excurs în istoria mineritului în aceste locuri, unde s-ar afla cele mai importante zăcăminte aurifere de pe continent, autorul se opreşte asupra proiectului de strămutare a 900 de familii , a mutilării peisajului şi a poluării mediului.

Scandalul de la Baia Mare a sensibilizat însă şi conştiinţa ecologică a populaţiei autohtone .

Al treilea proiect, din fericire eşuat, este cel al parcului de distracţii Dracula care ar fi însemnat pentru populaţia săsească, chiar pentru puţinii ei reprezentanţi care au mai rămas "pe loc", o a doua "dezmoştenire culturală".

Autorul reportajului alătură fiecăruia din proiectele enumerate o galerie a suporterilor ( recrutaţi din tabăra puterii ) şi a adversarilor - autohtoni sau străini - iviţi din masa cetăţenilor de rînd sau din stratul subţire dar influent al aristocraţiei europene ori al unor organizaţii internaţionale UNESCO, Greenpeace sau WWF.

Cetăţeanul Radu Mititean, medic de profesie, desfăşoară de la Cluj , susţinut de o reţea de legături cu unele organizaţii din seria celor amintite, o campanie împotriva proiectului Bechtel. Potrivit guvernanţilor români însă, cine se opune acestui proiect este "anti NATO" , ergo "un prieten al Rusiei"...

O militantă ecologistă din Elveţia, Stephanie Roth, conduce ofensiva împotriva proiectului Roşia Montană.

Ea are o "experienţă" deja încununată de succes în Chile, unde a izbutit să modifice traseul unei autostrăzi. Supranumită Che Guevara, Stefanie Roth s-a format la şcoala adversarilor globalizării la Londra , tutelată de milionarul Edward Goldschmidt. Stefanie Roth a sosit în România din cauza parcului de distracţii Dracula ceea ce nu o împiedică să se ocupe acum de Roşia Montană. Tot de la Londra pornesc firele care au curmat realizarea acestui proiect controversat.

Nu în ultimă instanţă, prinţul moştenitor al coroanei britanice - Charles - este cel care, în fruntea unor adversari ai controversatului proiect printre care se regăseşte şi figura lui Şerban Cantacuzino , sprijinit de organizaţii discrete dar eficiente, a izbutit să salveze frumoasa Sighişoară şi ţinuturile din jur de la vulgara comercializare a figurii lui Dracula. Tot la Londra sunt depuse eforturi de înscriere a Roşiei Montane pe lista UNESCO.

Printre rînduri , autorul reportajului plasează şi cîteva trimiteri la turismul rural şi ecologic care se înfiripă în regiunea transilvană ieşită de sub umbra ameninţătoare a lui Dracula.

Reportajul din revista DER SPIEGEL este ilustrat cu cîteva imagini fotografice. Interesant este - deşi întru totul explicabilă prin forţa împrejurărilor - publicarea textului la scurt timp după un articol apărut în ţară în revista "22" , semnat de Andrei Oişteanu şi intitulat "Ecologia salvează România".

Ambele articole evidenţiază stadiul încă incipient al închegării unei conştiinţe ecologice şi a unui militantism civil al populaţiei autohtone, ceea ce explică poate parţial şi necesitatea intervenţiei dinafară a unor organisme, organizaţii şi persoane particulare dornice să salveze patrimonii ale naturii, culturii, mostre ale unor tradiţii etnografice şi culturale rămase încă relativ intacte.