Cine va plăti costurile pandemiei? | Germania | DW | 10.02.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Cine va plăti costurile pandemiei?

Socoteala daunelor de multe miliarde provocate de lockdown va fi prezentată cândva. În cele din urmă, cineva va plăti pentru asta. Dar cine? Poate cei înstăriţi?

Există o întrebare care i se pune frecvent ministrului federal de Finanţe, de la debutul pandemiei: cât timp îşi poate permite Germania lockdown-ul? Social-democratul Olaf Scholz răspunde invariabil: "Ne putem permite ceea ce este necesar."

Dar chiar aşa să fie? În cel de-al doilea val al pandemiei sunt închise deja pentru cea de-a patra lună la rând, între altele, restaurantele, sălile de fitness, teatrele şi muzeele. De la mijlocul lunii decembrie este închis în mare parte şi comerţul cu amănuntul. Statul plăteşte contribuţii pentru Kurzarbeit, astfel încât angajaţii să nu fie concediaţi. Întreprinderile primesc ajutoare pentru a rămâne pe linia de plutire şi a nu-şi declara falimentul.

Fiecare zi costă miliarde în plus

Între noiembrie 2020 şi iunie 2021 sunt prevăzute doar pentru sprijinirea economiei 50 de miliarde de euro. La acestea se adaugă restul costurilor pandemiei, începând cu Sănătatea şi terminând cu sprijinul acordat familiilor. În 2020, guvernul federal a trebuit să împrumute 130 de miliarde de euro. Pentru anul curent sunt prevăzute credite de până la 180 de miliarde.

Vor fi de ajuns aceşti bani în condiţiile în care este posibil un al treilea val de infectare, care va impune în săptămânile ce vin un lockdown mult mai îndelungat? În cadrul unei conferinţe recente desfăşurate la Berlin, Olaf Scholz a reiterat că Germania îşi permite ceea ce este necesar. Dar a adăugat: "Să nu ne punem în situaţia de a nu face ceva ce considerăm corect pentru combaterea crizei şi pentru asigurarea viitorului ţării noastre."

Deviaţi de pe autostradă

Într-adevăr, în coaliţia de guvernare de la Berlin, alcătuită din formaţiunile conservatoare CDU, CSU şi din cea laburistă SPD, a izbucnit un conflict legat de costurile pandemiei. În martie, ministrul de Finanţe trebuie să prezinte proiectul bugetului pe 2022 şi planificările financiare pentru anii următori. Din cauza prăbuşirii conjuncturii s-a pierdut potenţial economic şi au dispărut pe termen lung încasări la buget.

Olaf Scholz, ministrul german de Finanţe

Olaf Scholz trebuie să-şi refacă socotelile

Dar mulţi nu sunt conştienţi încă de asta, avertizează Scholz. "Mulţi văd lucrurile astfel: suntem pe drum, pe autostradă. Ne apare în faţă un şantier. Suntem deviaţi, scoşi de pe autostradă. Ne continuăm drumul pe şosea, trecem prin câteva sate, apoi suntem iarăşi deviaţi pe autostradă, pe aceeaşi autostradă pe care circulam." Dar, din păcate, nu este aşa.

Alegerile parlamentare se arată deja la orizont

Prognozele întocmite înainte de criză privind încasările la buget au devenit maculatură. În schimb, trebuie în continuare astupate găuri în buget. Dar cum să reuşească asta dacă, din punct de vedere juridic, începând din 2022 este iarăşi valabilă "frâna datoriei" şi lui Scholz sau urmaşului acestuia îi va fi interzis să contracteze noi împrumuturi? Rezerve mai există încă. Anii trecuţi s-au făcut mai puţine datorii decât se crezuse iniţial. Dat fiind că acele credite au fost aprobate de Parlament, ele pot fi transferate pe anii următori. Dar este posibil să fie nevoie de acei bani anul acesta deja, din pricina lockdown-ului prelungit.

Peter Altmeier, ministrul german al Economiei şi Energiei

Peter Altmeier speră într-o relansare rapidă a economiei

În Ministerul de Finanţe, în Comisia pentru Buget a Bundestagului, dar şi în sediile centrale ale partidelor se analizează în prezent toate opţiunile de finanţare a bugetului pe 2022. Despre reducerea cheltuielilor nu vrea încă nimeni să discute, având în vedere alegerile generale din septembrie. Ministrul federal al Economiei, Peter Altmeier (CDU), propune, de exemplu, scoaterea la vânzare a participaţiilor statului la Deutsche Post şi Deutsche Telekom, arătând că valoarea acţiunilor respective a crescut substanţial.

Reformă constituţională pentru suspendarea "frânei datoriilor"?

În cele din urmă, vânzarea participaţiilor statului nu ar asigura decât o fărâmă din necesar. Mai eficiente ar fi majorările fiscale sau un impozit de 10 până la 20 la sută pe toate averile nete din Germania. Ministrul Cancelariei Federale, Helge Braun (CDU), a venit recent cu propunerea de modificare a Constituţiei, ceea ce ar permite suspendarea pe mai mulţi ani a "frânei datoriilor".

Braun s-a lovit însă de refuzul categoric al propriei formaţiuni politice. Numeroşi creştin-democraţi solicită întoarcerea grabnică la un buget echilibrat, fără contractarea de noi împrumuturi. În plus, Braun a fost acuzat că, prin această propunere, încearcă să se pună bine cu ecologiştii, care sunt priviţi ca posibili parteneri de guvernare ai creştin-democraţilor, după legislativele din toamnă.

Helge Braun, ministrul Cancelariei Federale

Helge Braun a fost criticat pentru propunerea de suspendare a "frânei datoriilor"

SPD vrea să-i impoziteze suplimentar pe cei avuţi

Pentru ministrul de Finanţe împrumuturile suplimentare nu ar constitui o problemă. Şi el se lasă ghidat de politica de partid în deciziile sale. Olaf Scholz va fi la alegerile din toamnă candidatul SPD pentru funcţia de cancelar. Social-democraţii mizează pe redistribuirea resurselor şi cer în programul lor electoral introducerea unui impozit pe avere. "Este exclus să ajungem în situaţia de a supravieţui timpului necesar revenirii pe calea normală de creştere, care ne va ajuta să facem faţă datoriilor pe care le avem, fără un sistem fiscal echitabil şi corect", a declarat Scholz.

Pe lângă impozitul pe avere, cercurile de stânga îşi pot imagina şi confiscarea unor părţi de avere. În Germania distrusă după război, a existat aşa ceva până în anul 1952, sub forma unei echilibrări a poverii suportate de populaţie. În 2012, ecologiştii au propus în Bundestag (fără succes) confiscarea a 1,5 la sută din averi vreme de 10 ani, pentru reducerea datoriilor crescute exponenţial ca urmare a crizei financiare.

Covoare de preţ? Lingouri de aur în pivniţă?

Economistul Clemens Fuest, preşedintele Institutului ifo din München, crede însă că o confiscare a 10 până la 20 la sută din averile nete ar fi o exagerare. "După război ne-am confruntat cu o distrugere incredibilă a spaţiului locativ şi a infrastructurii. Multe milioane de germani, alungaţi din est, au venit la noi neavând nimic", a declarat el recent, într-o conferinţă online. Criza coronavirus este "gravă, dar nu se compară nici pe departe cu situaţia de după război."

Clemens Fuest, preşedintele Institutului de Studii Economice ifo din München

Preşedintele Institutului de Studii Economice ifo al Universităţii din München, Clemens Fuest

Pentru confiscarea unor părţi de avere, dar şi pentru introducerea impozitului pe avere, ar fi necesară şi o masivă intruziune în sfera privată. "Ar trebui verificat în fiecare casă dacă există covoare de preţ sau lingouri de aur în pivniţă, sau alte obiecte preţioase", a explicat Fuest.

În cazul unui exod de capital, banii vor lipsi în Germania

Cu câteva excepţii nu mai există în nicio ţară un impozit pe avere. De aceea un astfel de impozit ar provoca cu siguranţă un exod de capital. Iar marile averi, care ar fi luate în vizor, ar fi mai ales averile companiilor. Şi într-o astfel de eventualitate, nu ar mai exista bani de investiţii şi pentru locurile de muncă. "Aceasta ar provoca diminuarea creşterii economice şi a încasărilor din alte surse care alimentează bugetul", a avertizat Fuest. Dacă se doreşte majorarea încasărilor la buget ar fi recomandabilă o creştere uşoară a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit, a mai spus expertul.

În plus, numeroşi specialişti în materie sunt de părere că guvernul federal ar trebui să se împrumute suplimentar în 2022, pentru a câştiga timpul necesar relansării conjuncturii economice. "Pentru Germania pare realistă o ieşire din datorii fără majorări fiscale substanţiale sau fără diminuarea cheltuielilor dacă economia se resuscitează şi creşte", a conchis preşedintele ifo.

Ce decide coaliţia de guvernare?

Ministrul federal al Finanţelor, Olaf Scholz, face în răstimp presiuni pentru decizii politice rapide. De câteva luni avertizează că în martie, când va fi prezentat proiectul de buget, va sosi momentul adevărului. Atunci coaliţia va trebui să decidă "care sunt provocările fiscale ale pandemiei şi ce va însemna aceasta pentru următorii ani." Nimeni nu se poate preface că ar fi posibil să se eschiveze de asta, a mai adăugat responsabilul.