1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cine pierde si cine castiga cand Dragnea pierde procente

7 mai 2019

Pozitionarea clara a lui Dragnea contra institutiilor europene, pe de o parte, si neputinta aceluiasi Dragnea de a "livra" o ordonanta de imunitate in fata legii au dus la o scadere constanta a PSD in optiunile de vot.

https://p.dw.com/p/3I53i
Liviu Dragnea
Imagine: Getty Images/AFP/D. Mihailescu

Cat de ireversibila este insa aceasta cadere si la cine trec procentele pierdute in numele lui Dragnea?

PSD a fost abandonat in ultimele doua luni pe doua paliere, din ratiuni diametral opuse:

  • A pierdut atat din electoratul generic numit de stanga, cel care nu are simpatii prea mari pentru personaje ca Eugen Nicolicea, Olguta Vasilescu, Codrin Stefanescu si nici pentru Viorica Dancila, dar care se regaseste sau macar pretinde ca se regaseste in viziunile stangii.

Nu e un electorat inconsistent si nici nu se lasa redus la stereoptipurile atat de paguboase, de tipul asistatului social, batranei de la tara, muncitorului necalificat fara studii superioare.

Portretul socio-demografic al votantului social-democrat e unul complex si care implica mai degraba credinte, valori si identificari de grup.

Acest electorat nu este insa unul care sa fie confortabil cu mesajul antieuropean al lui Liviu Dragnea.

Pe partea de Justitie, o buna parte a naratiunii PSD a fost fie credibila, fie nesemnificativa si abia cand Dragnea si-a asumat fatis razboiul contra traseului european al Romaniei, acest electorat social-democrat a abandonat sustinerea partidului.

  • A pierdut din electoratul fidel, militant, sedus de puterea pe care Liviu Dragnea i-a promis-o.

Or, la capatul a trei guverne, seful PSD nu a fost capabil sa livreze acea ordonanta pe care a prezentat-o fidelilor sai ca fiind un act esential si intemeietor de reparatie a abuzurilor pe care Justitia, adica DNA, le-a facut.

"Complexul lui Dumnezeu"

Rezistenta lui Tudorel Toader - fara ca asta sa echivaleze cu o repunere in demnitate a unui fost ministru al Justitiei care isi compune CV-ul din intalniri cu oficiali - a fost interpretata de nucleul dur al electoratului ca o pierdere a puterii.

Exista, in teoria politica, un concept teoretizat de Jean-Luc Berlet si care se numeste complexul lui Dumnezeu. El este cel care poate explica sustinea populara pentru un lider autoritar sau pentru un regim politic abuziv, iar mecanismul e psihologic: puterea e patologica si seduce prin promisiunea ca, devenind absoluta, te lasa sa fii parte a ei.

Oamenii vor sa ia parte la aceasta putere care poate modifica statul, poate aboli legi, poate gratia si amnistia, poate fi razbunatoare sau marinimoasa.

Cum insa Liviu Dragnea nu a reusit sa duca pana la capat un astfel de gest, de la OUG 13 pana la asa-numitele Ordonante Toader, puterea lui s-a infatisat electoratului ca fiind un simulacru sau chiar neputincioasa.

Si ce poate promite un lider politic fara de putere?

Unde ajung procentele pierdute de Dragnea, in numele PSD?

Aici e cea mai frapanta diferenta intre sondajul IMAS, comandat de Europa FM, si cel comandat de Alianta 2020 USR-PLUS si realizat de D&D Research. Fisele tehnice sunt comparabile: ambele masuratori reflecta situatia din aprilie si se raporteaza la bazinul celor care merg la vot si au o optiune electorala ferma. Asadar, sunt exclusi indecisii.

Dinamica e masurata pe un interval diferit si atunci nu suporta comparatie - D&D Research raporteaza procentele din aprilie la cele din februarie, iar IMAS merge din luna in luna.

Cum arata cele doua "fotografii" electorale:

In sondajul USR/PLUS, PSD are 29,3 procente, o scadere usoara fata de februarie, cand avea, potrivit graficului, 29,7% din optiunile de vot.

Dar nu PSD s-a prabusit, potrivit cercetarii D&D Research, ci Pro Romania, ajuns in aprilie la 4,6 procente, fata de 8,8% in februarie. Aproape un procent a scazut si ALDE - 6,7 fata de 7,8%, in vreme ce UDMR si PMP nu ating pragul electoral.

Cel mai mult a capitalizat PNL, aproape sase procente in doua luni, 29,9, fata de 24%, urmat de Alianta 2020 USR PLUS - 22,3 fata de 19,2 de procente din optiunile de vot.

Si in cercetarea IMAS, daca alegerile europarlamentare ar avea loc acum, liberalii ar castiga cele mai multe voturi - 25,6% este cota pentru PNL.

PSD are 21,7%, iar pe locul al treilea se claseaza Alianta 2020, formata din USR si PLUS, formatiunea lui Dacian Ciolos, cu 16,4% - intr-o scadere cu mai mult de un procent fata de luna martie

Diferenta majora dintre cele doua masuratori vine de la Pro Romania - formatiunea condusa de Victor Ponta are 11,7% la IMAS.

Partidul lui Calin Popescu Tariceanu, ALDE, ajunge la 12,2%, in vreme ce PMP si UDMR ar trece cu putin peste jumatate de procent pragul electoral.

Marketing politic

Cum se explica diferenta atat de mare in ceea ce priveste partidul lui Victor Ponta, mai ales ca D&D Research il arata intr-o dinamica accentuat descendenta, in vreme ce din tabloul IMAS Ponta pare a capitaliza din ce pierd PSD si ALDE?

O explicatie ar putea fi in selectarea respondentilor si metoda de intervievare sau chiar in echivalarea institutului de cercetare cu un anumit partizanat politic. Sondajele nu beneficiaza de o mare credibilitate in Romania, mai ales dupa celebra victorie de o noapte a lui Mircea Geoana. Oamenii vor avea mereu tendinta sa dea un raspuns dezirabil atunci cand echivaleaza intervievatorul cu un anumit partid politic.

O alta explicatie sta chiar in identitatea partidului lui Victor Ponta, o identitate precara si volatila. E Pro Romania un produs al schismei din PSD sau e un fel de promisiune a unui nou PSD? Intrebat frontal ce voteaza, electoratul lui Ponta ar putea amana raspunsul, tocmai pentru ca nu il are si atunci el se regaseste mai degraba la indecisi.

Sondajele care masoara optiunea de vot sunt instrumente folosite de partide atat pentru strategiile interne, cat si pentru a transmite mesaje electoratului. Sondajul poate persuada, asa cum poate si deziluziona un votant care isi masoara, si el, sansele de a fi reprezentat.

De aceea, tehnica liberalilor, de a comunica constant depasirea social-democratilor, este una cat se poate de legitima din punct de vedere al marketingului politic.

Pe de alta parte, fotografia electorala pe care ne-o da sondajul comandat de USR/PLUS arata clar ca potentialul Aliantei 2020 sta in mobilizarea votantilor, scenariul cel mai putin probabil fiind acela in care electoratul social-democrat care nu poate cautiona antieuropenismul lui Dragnea sa puna stampila pe lista condusa de Dacian Ciolos.

Ce trebuie sa faca, asadar, Alianta, e sa creasca baza electorala sau, mai simplu, sa aduca oameni la vot.

 

AICI cititi articolul integral pe Ziare.com