Cine joacă Justiția la poker | România | DW | 08.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Opinie

Cine joacă Justiția la poker

Nici președintele, nici premierul și nici chiar ministrul de resort nu par să fi înțeles semnalul dat de un judecător curajos de la Pitești.

Magistratul a decis printr-o sentință definitivă că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu își justifică existența. El a aplicat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene de acum trei săptămâni.

Prin urmare, Curtea de Apel din Pitești precizează că Secție Specială „nu este însoțită de garanții specifice” care „să înlăture orice risc” că poate fi folosită ca „instrument de control politic” și pomenește despre faptul că felul în care este concepută legea poate aduce atingere independenței magistraților. Numai că această decizie nu are putere de lege și nu este general valabilă, dar i-ar putea da prilejul președintelui să-i mobilizeze pe liberali să grăbească abrogarea legii prin care a fost înființată așa-numita Secție Specială. Altminteri, în instanțe se va accentua haosul și fiecare complet de judecată poate hotărî după propriile criterii, interese sau preferințe dacă Secția înființată de PSD se desființează sau nu. E nevoie de instinct, discernământ, inteligență și bună credință pentru a urma drumul arătat de instanța europeană. Dar e nerealist să crezi că aceste calități se găsesc pe toate drumurile. 

La Bruxelles, cei care pun sub lupă ceea ce se întâmplă în România, pur și simplu nu înțeleg de ce actuala coaliție nu-și pune în aplicare programul de guvernare, de ce nu readuce la normal legile justiției și de ce nu abrogă legea prin care Secția Specială poate hărțui judecători și procurori la simpla reclamație a unui condamnat penal. 

Nu există voință politică, aceasta e concluzia generală, iar țara se îndreaptă precum somnambulii spre locurile riscante.

Ministrul Justiției, Stelian Ion de la USR, e bine intenționat, dar îi lipsește energia, tenacitatea și concentrarea. Nu poate lua taurul de coarne, nu e stăpân pe sine, nu are curajul să se bată pentru reformele pe care le clamează, se teme să arate cu degetul spre colegii de guvern care vor să păstreze Legile Dragnea. Îi este frică să intre în conflict cu cei care nu sunt de partea lui și nici nu are o rețetă la îndemână. Ar putea prelua din modelul Monicăi Macovei, care a știut, într-o perioadă mult mai dură, cum să se bată pentru a pune pe picioare legile necesare primirii României în UE. Și care a răzbit dincolo de amabilitățile diplomatice, spunând lucrurilor pe nume, fără să se uzeze în apariții de vitrină.

Ministrul Justiției putea propune asumarea răspunderii sau chiar o ordonanță de urgență pentru abrogarea SIIJ, fiindcă ar fi avut de partea lui magistrații proeuropeni și mare parte a opiniei publice. Între timp, însă, desființarea Secției Speciale e blocată la Senat, unde liberalii trag de timp și nici USR nu se grăbește prea tare.

Raportul anual al Comisiei Europene de monitorizare a Justiției, celebrul MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare), notează din nou, între altele, această restanță. Statul de drept rămâne, deci, precar în România și după epoca Dragnea, cu toate că liderii politici știu că aderarea la Spațiul Schengen depinde de două rapoarte MCV pozitive. 

România rămâne întârziată și inadecvată, ca și cum totul ar fi un joc de poker la o masă unde trișorii sunt mai puternici decât jucătorii cinstiți.