Cine câștigă lupta din BOR: radicalii sau reformiștii? | România | DW | 25.05.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Cine câștigă lupta din BOR: radicalii sau reformiștii?

Ies la iveală tot mai des divergențele din interiorul Bisericii Ortodoxe Române și în paralel se întrezărește speranța unei schimbări.

Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului

Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului

Criticile primite de Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului din partea Patriarhiei sunt doar ultimele semne ale bătăliei care are loc în interiorul BOR. Consecințele acestor mustrări ar putea avea efecte imediate, fiindcă Universitatea Ovidius din Constanța discută astăzi acuzațiile de plagiat acoperite de Teodosie în cazul doctoranzilor săi.

Totul a început de la scrisoarea publicată de G4Media prin care Patriarhia respingea cererea arhiepiscopului din Constanța de ridicare a Arhiepiscopiei Tomisului la rangul de mitropolie și care se încheia cu reproșuri clare împotriva lui Teodosie, care a devenit în ultimul an o vedetă mediatică. 

Cei care cunosc intimitatea discuțiilor dintre liderii BOR susțin că între Patriarhul Daniel și Arhiepiscopul Tomisului ar exista dezacorduri mai vechi și că la întrunirea Sinodului din februarie, Patriarhul i-ar fi explicat lui Teodosie că BOR nu este în opoziție cu statul. Nu e nimic nou, în această explicație, care exprimă un concept vechi definit de bizantini prin termenul grec „simfonia”, care înseamnă „acord”. Este vorba despre complementaritatea care ar trebui să existe între stat și biserică și despre respectul mutual dintre cele două. În plus, în societățile democratice toți cetățenii sunt egali în fața legii, inclusiv reprezentanții clerului. 

Orice divergență între stat și biserică se rezolvă, potrivit acestei tradiții, prin negociere, în așa fel încât lucrurile să fie acceptabile pentru ambele părți. De aceea, răzvrătirea lui Teodosie împotriva normelor pentru combaterea pandemiei și împotriva vaccinului anticoronavirus a aruncat asupra întregii Biserici o undă de neîncredere din partea populației, care se teme de boală și pentru care imunizarea în masă este o formă de protecție pe termen lung. Teodosie nu a fost singurul negaționist în perioada pandemiei, ci doar cel mai vocal. Episcopul Ignatie al Hușilor s-a opus și el destul de vehement Patriarhului atunci când acesta a vrut să impună împărtășirea credincioșilor cu lingurițe aduse de acasă, după ce Institutul Național de Sănătate Publică a cerut folosirea tacâmurilor de unică folosință.

Mulți preoți, înalți prelați și teologi s-au opus acestei idei, ceea ce l-a făcut în cele din urmă pe Daniel să facă un pas în spate. Nici în privința schimbării ritualului botezului, reformiștii din BOR nu au avut mai mult succes. Dezbaterea a pornit în luna februarie, în urma dramei din Suceava, unde un copil de șase săptămâni a intrat în stop cardiac când a fost scufundat în apă la slujba de botez. Imediat, arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului a trimis o circulară în județ prin care le cerea preoților să evite total scufundarea copiilor în apă. Ierarhii radicali ai BOR, în frunte cu același Teodosie s-au opus și de această dată, iar Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis că acest ritual nu se schimbă.

Ierarhii conservatori din interiorul BOR au preferat să încalce legile pandemice sub pretextul dogmei, unii pe tăcute, alții dându-se în spectacol. Nici moralitatea lor nu e sfântă, de aceeaCalinic, arhiepiscopul Sucevei și Botoșaniului a ținut slujbe alături de fostul episcop de Huși, Corneliu Bârlădeanu, căruia i s-a retras acest drept, fiindcă este cercetat pentru agresiune sexuală împotriva minorilor.

Mitropolitul Teofan al Moldovei, care a fost mâna dreaptă a fostului patriarh, Teoctist, a părut să fie și el un sceptic al pandemiei. Teofan e considerat favorit la scaunul patriarhal, cu o pregătire academică serioasă făcută la Paris înainte de căderea comunismului. Mitropolitul de la Iași  a fost o vreme responsabil cu relațiile externe ale BOR și a rămas din acea perioadă un admirator al Bisericii Ortodoxe Ruse

Între timp, această funcție de ministru de Externe al BOR a fost preluată de Nifon, mitropolitul Târgoviștei un alt filorus, care făcea rapoarte de la Londra înainte de 1989 despre Regele Mihai și despre Ioan Rațiu.

Biserica Ortodoxă Română se află, așadar, într-un echilibru precar între liderii ei luminați, cum sunt Calinic Argeșeanul sau vicarul Ionuț Corduneanu, unul dintre apropiații patriarhului, printre puținii care s-au opus implicării Bisericii în sprijinirea Referendumului pentru Familie și tradiționaliștii radicali, reprezentați mai cu seamă de Teodosie Tomitanul, care prin excesele sale de toate felurile, inclusiv cele la limita legalității, riscă să compromită idealurile Bisericii, dacă liderii ei nu au răspunsuri potrivite pentru lipsa lui de cumpătare.