China rămâne cantonată în represiune

Nu s-a scurs prea multă apă pe Dunăre sau Dâmboviţa de atunci încoace. În schimb, s-a descoperit că elita politică a Chinei de acum şi din trecut (inclusiv cumnatul preşedintelui chinez, Xi Jinping, ca şi familia predecesorului său, Wen Jiabao) întreţine bogate conturi secrete în paradisurile fiscale din străinătate.

Zâmbetele le-au cam îngheţat pe figură mai marilor chinezi.

N-a trecut mult şi aceiaşi oficiali au dat „în plic” răspunsul aşteptat de toţi cei care, în ultimii ani, au continuat să spere că sistemul comunisto-sclavagist al Chinei ar mai putea fi reformat în chip paşnic, din interior.

L-au dat sub forma unei decizii politice escamotate sub faldurile unui verdict judiciar. În ziua de duminică, 26 ianuarie, un tribunal chinez l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Xu Jiong, un jurist disident. Xu insistase asupra respectării dreptului la şcolarizare al copiilor de la sate, ca şi asupra combaterii corupţiei la nivel înalt prin divulgarea conţinutului conturilor secrete ale liderilor de la Beijing.

Răsplata pentru "vina" imprescriptibilă de a stărui asupra drepturilor unor copii discriminaţi şi a contracarării corupţiei la nivel înalt, una foarte similară celei de care s-au făcut vinovaţi şi diverşi guvernanţi ori parlamentari români, nu s-a lăsat aşteptată. Autorităţile l-au arestat, judecat şi condamnat pe Xu Jiong pentru o presupusă "adunare a unei mulţumi având drept scop să tulbure liniştea şi ordinea publică".

Xu e fondatorul unei grupări numite „Noua Mişcare Civică”. E vorba de o organizaţie pentru apărarea drepturilor civice aprig combătută, de luni de zile, de regimul comunist, deşi gruparea propune doar obţinerea de schimbări pe cale paşnică, din interior.

Aproape la fel de celebru ca laureatul premiului Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo, transformat şi el, de mult, în deţinut de conştiinţă şi aruncat după gratii, după ce a fost condamnat la 11 ani fioroşi de temniţă, Xu nu e probabil nici prima, nici ultima victimă ajunsă în malaxorul poliţiei politice, justiţiei, lagărelor de reeducare şi închisorilor Beijingului. „Tristul şi ruşinosul verdict” pronunţat duminică, fusese, după cum relevă organizaţiile pentru drepturile omului, „previzibil”.

Regimul chinez a optat în favoarea „domniei fricii, în detrimentul unei domnii a legii”, a subliniat, în context, Roseann Rife, directorul Departamentului pentru Extremul Orient al organizaţiei Amnesty International, reluată de agenţia Reuter.

La rândul ei, organizaţia Human Rights Watch a deplâns prestaţia preşedintelui chinez, Xi Jinping, care, după accesul său la putere, în primăvara anului trecut, promisese reforme.

În locul lor, în mod tipic pentru regimurile comuniste, le oferă concetăţenilor săi procese înscenate pe model stalinist. În audierile intentate lui Xu, judecătorii au interzis depoziţiile a aproape 70 de martori ai apărării, mai informează agenţiile de presă.

E salutar că organizaţiile pentru drepturile omului denunţă abuzurile puterii chineze. Care a ordonat şi convocarea la poliţie a lui Hu Jia, alt apărător al drepturilor omului cu ştate lungi în temniţele Chinei comuniste, suspectat şi el de a fi provocat „tulburări”. Lăudabil e şi faptul că diplomaţii americani şi-au exprimat „îngrijorarea”.

Dar, din păcate, e puţin probabil ca SUA sau ţările europene să ia în fine batista de pe ţambal şi să condamne îngrozitorul sistem represiv chinezesc cu persistenţa, rigoarea şi fermitatea de care ar fi nevoie .