China și Rusia - doi parteneri inegali | Global | DW | 05.06.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

China și Rusia - doi parteneri inegali

La Kremlin, se spune că președinții Rusiei și Chinei s-ar înțelege bine unul cu celălalt. Miercuri, la întâlnirea lor de la Sankt Petersburg, se va vedea cât de bine. O relatare din Moscova de la Miodrag Soric.

Sună ușor triumfal când președintele Putin anunță că, în 2018, volumul schimburilor comerciale cu China a depășit pragul de 100 de miliarde de dolari. "China este partenerul nostru strategic", a declarat el la sfârșitul lui aprilie la ultima sa vizită în China. Miercuri, Putin se întâlnește din nou cu omologul său chinez Xi Jinping, de data aceasta la forumul economic de la Sankt Petersburg. Este a 28-a întâlnire dintre cei doi lideri în ultimii șase ani. Se poate spune că nu mai sunt deloc străini unul altuia.

În vizita de trei zile, ar urma să fie semnate 30 de tratate de cooperare. Summitul a fost pregătit de ambasadorul chinez în Rusia, Li Hui. În discursurile sale, acesta menționează întotdeauna că Rusia și China își armonizează mereu pozițiile la nivel diplomatic. Cele două țări cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU blochează adesea inițiativele Occidentului. De exemplu, la încercările SUA și UE de a aduce pacea în Siria sau de a sprijini democrația în Venezuela. "Respingem unilateralismul", susține Li Hui. Mai clar: Beijingul și Moscova combat tot ceea ce percep că ar avea legătură cu "hegemonia americană".

Schimburi comerciale dezechilibrate

Cele două guverne nu obosesc să tot anunțe că și în primele luni din 2019 comerțul bilateral a luat amploare. Moscova se ferește însă să spună cât de inegale sunt aceste relații comerciale. Rusia exportă în China mai ales materii prime, ca țiței, gaz, cărbuni sau lemn. China vinde Rusiei mașini grele și utilaje, mijloace de transport, bunuri de consum. Schimburile comerciale cu Rusia reprezintă doar 1,9% din întreg comerțul Chinei – adică o cantitate neglijabilă, din perspectiva Beijingului. Pentru China, piețe de desfacere mult mai importante sunt SUA și UE.

De cealaltă parte, tranzacțiile comerciale cu China reprezintă 15% din totalul comerțului Rusiei. Deja din 2010, China a luat fața Germaniei și a devenit cel mai important partener comercial al Rusiei. După 2014, Kremlinul s-a orientat mai puternic, economic și tot mai mult și politic, spre China și Asia. A fost cu siguranță și o consecință a sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. Iar aceste sancțiuni nu vor fi reduse în viitorul apropiat, mai ales că așa-numitul proces de pace de la Minsk, care ar fi trebuit să rezolve conflictul ruso-ucrainean din estul Ucrainei, bate pasul pe loc.

Vestul strânge rândurile

Serghei Karaganov

Serghei Karaganov

În timp ce Moscova consideră nedrepte sancțiunile vestice, Beijingul se plânge de conflictul comercial cu SUA. China și Rusia se apropie una de cealaltă pentru că ambele s-ar simți amenințate de Vest, susține decanul Facultății de Economie de la Moscova, Serghei Karaganov. Acesta militase încă din anii 90 pentru reorientarea Rusiei spre Asia, după cum a amintit în dialog cu Deutsche Welle. Karaganov nu ar fi fost ascultat atunci de Kremlin, dar președintele Putin l-a inclus mai târziu în echipa sa de consilieri. Dar o mare parte din elita politică rusă nu are nici azi încredere în China. "Kremlinul nu se bazează doar pe cartea chineză", spune Karaganov. Rusia și-ar consolida și relațiile cu India, Coreea de Sud, Japonia și alte state asiatice.

Arme și infrastructură

Rusia și China colaborează și în domeniul militar. În septembrie 2018, au avut loc exerciții comune ale forțelor ruse și chineze. La manevra numită "Vostok 2018", ar fi participat până la 300.000 de soldați ruși și 3000 chinezi. Kremlinul vinde în continuare arme Chinei, chiar dacă această țară fabrică la rândul său acum tot mai mult armament. China își dezvoltă mai ales marina militară, într-un ritm amețitor.

Președinții Putin și Xi vor pune accent la Sankt Petersburg și pe dezvoltarea infrastructurii de-a lungul graniței comune de 4000 de kilometri. Și aici situația este însă dezechilibrată: Beijingul are mereu bani pentru acest proiect, în timp ce Moscova este nevoită adesea să renunțe din cauza lipsei fondurilor. Relevantă este construirea unui pod de peste doi kilometri peste fluviul de graniță Amur în estul îndepărtat. În timp ce chinezii au construit rapid partea lor până la mijlocul fluviului, construcția de partea rusă s-a tot amânat, mai ales pentru că Kremlinul nu a avut banii necesari.

Vă mai recomandăm