Chișinăul vrea decriminalizarea infracțiunilor economice | Moldova | DW | 14.12.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Chișinăul vrea decriminalizarea infracțiunilor economice

Autoritățile moldovene mai fac o încercare de a-i scuti de pedeapsă pe cei care au furat de la oameni și au devalizat statul. De data aceasta, încearcă decriminalizarea infracțiunilor economice.

Societatea civilă atenționează că noua inițiativă a Guvernului subminează lupta cu corupția și împiedică investigarea fraudelor economice uriașe comise în ultimii ani.

Republica Moldova este țara din care, în 2014, s-a furat un miliard de dolari, iar alte 22 de miliarde de dolari, provenite din Rusia, au fost spălate prin intermediul unei bănci moldovenești. O investigație internațională, efectuată de compania americană „Kroll”, este în plină desfășurare. De aproape 2 ani, detectivii americani încearcă să dea de urma banilor. În raportul „Kroll-1” au întocmit o listă de suspecți, iar în zilele următoare ar urma să fie făcut public cel de-al doilea raport - un document foarte așteptat în Republica Moldova. Pe parcursul anului 2017, autoritățile de la Chișinău au încercat să impună mai multe inițiative care, dacă ar fi trecut, ar fi permis readucerea banilor delapidați acasă și legalizarea lor. Inițiativa eșuată privind „amnistia fiscală” și cea vizând dobândirea cetățeniei moldovenești prin investiții sunt doar două dintre controversatele încercări de a pune banii murdari la adăpostul justiției moldovenești corupte și controlate politic.

Salvare pentru penali

Săptămâna aceasta, societatea civilă a aflat despre o nouă tentativă a guvernării de a-i salva de pușcărie pe cei care le-au furat miliardele moldovenilor. Proiectul are o denumire neutră: „Privind modificarea și completarea unor acte legislative””Privind modificarea și completarea unor acte legislative”. Aparent, are un scop declarat nobil: sporirea climatului investițional, atragerea investițiilor străine și reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță. În realitate, mai multe organizații ale societății civile au constatat că proiectul nu este altceva decât o nouă încercare a guvernanților de a-i scuti de răspundere penală pe cei care au furat și pe cei care vor fura de acum încolo de la cetățeni.

Mai multe ONG-uri au semnat un apel în care atenționează că proiectul controversat privind decriminalizarea infracțiunilor economice „scapă de răspundere penală băieții șmecheri și subminează lupta anticorupție şi investigarea fraudelor economice comise anterior”. Mai exact, proiectul propune un nou temei de exonerare de răspundere penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea și interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancţionabile cu mai puţin de 5 ani de închisoare. De asemenea, sunt schimbate substanţial competenţele organelor de control.

„Este inadmisibil ca numeroasele atacuri de tip raider din ultimii ani și delapidarea proprietății prin scheme frauduloase și persoane interpuse să fie exonerate de răspundere penală”, menționează în apel reprezentanții societății civile. Ei mai precizează că „un stat care a fost victima unei fraude bancare imense și a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancțiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen”. (…) „Am fost frapați să constatăm că, deși proiectul are drept scop declarat facilitarea mediului de afaceri, acesta schimbă competența organelor responsabile de investigarea cazurilor de corupție. Contrar recomandărilor internaționale, corupția mică, care acum este investigată de Centrul Național Anticorupție, este dată în competența exclusivă a procurorilor anticorupție”. Aceasta, în opinia semnatarilor apelului, le va distrage atenția de la cazurile de mare corupție. Reprezentanții societății civile cer retragerea proiectului privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”.

La rândul său, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, dă asigurări că proiectul guvernării „omite orice referire la infracţiunile legate de frauda bancară” și spune că temerile formulate de societatea civilă sunt „speculații”. În plus, potrivit lui, noile facilități nu se vor aplica în cazul investigațiilor în curs. Pur și simplu, precizează ministrul Justiției, dacă antreprenorul a greşit neintenţionat, nu va fi arestat şi nu-i va fi sistată activitatea dacă repară greşeala în termen rezonabil.

Raportul „Kroll-2”, cenzurat

Se pare că autoritățile de la Chișinău se pregătesc și de măsluirea celui de-al doilea raport al detectivilor americani, privind frauda bancară din 2014. Documentul urma să fie făcut public încă la începutul lunii octombrie. Cel puțin așa anunța șeful Legislativului, Andrian Candu. De atunci, acesta este „redactat”, iar potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a Moldovei, raportul „Kroll-2” nu va fi publicat integral, ci doar „o sinteză” a acestuia „pentru a nu prejudicia șansele de recuperare a activelor delapidate”. În condițiile realităților din Moldova, asta ar putea însemna că publicului i se va servi un raport cenzurat care, cel mai probabil, îi va proteja pe unii și îi va expune pe alții. Potrivit comunicatului BNM, detectivii străini „vor colabora cu procurorii moldoveni pentru a-i ajuta sa recupereze banii delapidați”. Potrivit experților de la Chișinău, în cazul nepublicării integrale a raportului „Kroll-2”, aceasta înseamnă „înmormântarea” adevărului despre „jaful secolului” sau punerea probelor „la adăpostul” justiției controlate moldovenești. Cetățenii Republicii Moldova au plătit, însă, pentru investigarea fraudei bancare de către „Kroll” milioane de dolari.

Link-uri www