1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Chișinăul va da în judecată „Gazprom” pentru criză

13 decembrie 2022

La începutul lunii, Chișinăul a cedat Transnistriei întregul volum de gaze primit de la Gazprom în schimbul energiei electrice mai ieftine față de prețul oferit de România și de piața UE.

https://p.dw.com/p/4KsX2
Republica Moldova vicepremierul Andrei Spînu
Vicepremierul moldovean Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii în executivul de la ChișinăuImagine: Vitalie Calugareanu/DW

Din cauza acestei tranzacții cu separatiștii pro-ruși de la Tiraspol, decidenții pro-europeni de la Chișinău au fost criticați dur. DW i-a cerut explicații în legătură cu acest subiect vicepremierului moldovean Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii.

DW: Chișinăul a cedat tot gazul Transnistriei. A cedat gazul când, în sfârșit, rușii au scăzut un pic prețul datorită formulei negociate și incluse în contract. Iar separatiștii de la Tiraspol vând acum, din gazul moldovenilor, curent mai scump cu 11 dolari (73 de dolari megawattul) față de prețul vechi la care vindeau până pe 1 noiembrie. Ce a câștigat Moldova prin această tranzacție?

Andrei Spînu: În primul rând, noi nu am cedat. Să pornim de la obiectivul nostru în prag de iarnă. Mulți dintre cei de bună credință care au blamat această tranzacție au neglijat contextul - situația în care am luat această decizie. O discuție serioasă despre cum am ajuns să acceptăm o astfel de tranzacție nu a existat. Prin acest contract noi încercăm să rezolvăm mai multe probleme. Și o să explic. Cel mai important obiectiv al nostru a fost să avem curent, gaz și căldură. Eu, în calitate de ministru, am în această iarnă obligația să asigur populația cu aceste resurse.

- Indiferent de prețul politic și economic plătit?

- O să ajungem și la asta. În privința energiei electrice, noi aveam două opțiuni. Ar fi fost și a treia - importul din Ucraina - dar ea a dispărut, pentru că rușii au distrus infrastructura energetică a Ucrainei. Deci, ne-a rămas fie să cumpărăm de pe piața UE – adică mă refer la bursă, plus prețul de 90 de euro pe megawatt oferit de România prin contracte bilaterale. A doua opțiune este producerea internă, inclusiv la Centrala de la Cuciurgan, pentru că această centrală este pe teritoriul nostru, chiar dacă temporar este controlată de forțe care au ocupat teritoriul din stânga Nistrului. Dar, din perspectivă energetică, acea centrală este sursă internă de producere. În ceea ce privește procurarea de pe piața europeană și românească, riscul de securitate apare în cazul în care rușii atacă infrastructura ucraineană, pentru că rețelele care vin spre noi trec pe acolo. Noi am văzut deja de două ori că acest lucru ne afectează.

- Deci Dvs spuneți că ați recurs la acest contract cu separatiștii pro-ruși ca să vă asigurați că bombardamentele rușilor asupra Ucrainei nu ne vor lăsa fără curent. Deci, ați ales să securizați sistemul energetic al țării de impactul bombardamentelor rusești apelând la o centrală controlată tot de ruși. Și nu vedeți nicio problemă în asta?

- Noi din octombrie 2021 nu mai avem soluții sigure în domeniul energetic. Din momentul în care Gazprom a redus cu 30% livrările, exact din acel moment sistemul nostru nu mai are nicio siguranță. Noi nu ascundem asta, ci spunem ca să ne audă toți.

- Înseamnă că acest contract cu Centrala de la Cuciurgan nu ne oferă nicio siguranță.

- Nu, dar la moment avem lumină. Eu calculez această iarnă în zile. În cel mai bun caz în săptămâni cu energie asigurată. Adică, dacă prin acest contract am reușit să câștig o lună de siguranță - o percep ca pe un avantaj.

- Să revenim la cealaltă opțiune - piața românească și europeană...

- Uitați-vă la prețuri. Ceva s-a întâmplat. Prețul energiei a crescut cu 60%-70% într-o singură zi. Curentul cumpărat de compania moldovenească „Energocom” depășea 400-450 megawattul. Un preț sufocant pentru noi. Soluția salvatoare ar fi fost contractele bilaterale de 90 de euro cu România. Dar noi nu le mai avem, pentru că România nu are suficientă energie electrică. Dacă România ne spunea că ne vinde energie cu 90 de euro megawattul, semnam contractul imediat. Dar România ne-a spus că nu are curent. Ne-a dat până pe data de 11 decembrie - aproximativ 50% din necesar primeam din România prin contracte bilaterale (90 de euro pe megawatt) - din 11 decembrie un contract de 80 de megawați a căzut și am rămas doar cu 20 de megawați. Am discutat și eu cu cei din România, a fost și doamna președinte și a discutat. Nu au! Nici gaz nu au pentru noi. Noi suntem gata să semnăm în orice moment un contract pus pe masă de România. Dar nouă nu ni se oferă un astfel de contract.

- Pe de altă parte, la preț de piață, credeți că moldovenii nu ar fi fost în măsură să plătească...

- Dacă nu am fi semnat contractul cu Centrala de la Cuciurgan, tariful pentru un kilowatt/oră de energie electrică pentru consumatori ar fi ajuns, la sfârșit de decembrie, la cel puțin 8 lei (față de tariful actual de 4,62). Dar asta nu e tot. Majorarea tarifului ar fi dus la un val se scumpiri în lanț, inclusiv la pâine și alte produse sociale. Impactul majorării tarifului la gaz este mai mic față de impactul majorării tarifului la energia electrică. O nouă creștere a inflației ar fi fost inevitabilă. Impactul social putea fi dramatic, mai ales că unii politicieni în Moldova abia așteaptă să exploateze politic în favoarea Rusiei aceste anomalii energetice. De exemplu azi, noi ar fi trebuit să cumpărăm curent de pe piața europeană la prețul de 500 de euro megawattul. Mâine prețul este de 480 de euro. Dacă prețul la bursă nu ar fi crescut de la 200 de euro megawattul în luna noiembrie la 400 de euro, noi am fi continuat să cumpărăm curent de pe piață și nu am fi semnat cu Cuciurganul.

- Ați semnat contractul, ați cedat Transnistriei toate cele 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe care le primim zilnic de la Gazprom și ați repornit astfel mașinăria producătoare de bani murdari a regimului separatist de la Tiraspol...De ce le-ați dat tot gazul? De ce nu le-ați dat gaz doar ca să producă energie pentru malul drept al Nistrului?

- Nu funcționează la capacitate maximă întreprinderile din stânga Nistrului. Această cantitate de gaz era parte a negocierilor. De ce credeți că negocierile cu cei de la Tiraspol au loc la o singură poartă? Credeți că eu spun și ei acceptă?

Republica Moldova vicepremierul Andrei Spînu
Andrei Spînu, vicepremier și ministru al Infrastructurii la ChișinăuImagine: Vitalie Calugareanu/DW

- Dar Chișinăul a pus măcar o condiție?

- Evident. Principala noastră condiție a fost ca ei să livreze energie electrică pentru toată țara. În noiembrie ei nu au fost de acord. În noiembrie ei erau dispuși să ne livreze doar 21% din necesar și să le dăm 3,9 milioane metri cubi de gaz. Calculele noastre arătau că, la acest volum de gaz, ar fi trebuit să ne dea 45% din necesarul de curent. Atunci noi nu am ajuns la o înțelegere.

- Contractul semnat de „Energocom” cu Centrala de la Cuciurgan ajută și regiunea Odesa să aibă energie electrică?

- Da. Prin menținerea echilibrului în sistem, nu prin livrări de energie către Odesa. Acum sistemul este mai stabil. Deci, pe ucraineni tot îi avantajează faptul că Centrala de la Cuciurgan și-a reluat activitatea, pentru că asta îi ajută să mențină echilibrul și în sistemul lor.

- Există vreun document semnat prin care Gazprom își dă acordul ca Chișinăul să cedeze tot gazul Tiraspolului? Ce garanții are Chișinăul că mâine Gazprom nu-i va cere plata pentru o parte din gazul livrat în decembrie pe care îl consumă doar Transnistria?

- Nu există un astfel de document. Gazprom poate face orice. În ultimul an ei ne-au demonstrat că sunt capabili de orice. Când mă întrebați ce poate face Gazpromul, eu nu am răspuns. Ei au tăiat gazul la toată Europa. Au închis gazul bulgarilor, italienilor, germanilor. Au închis robinetul spre Ucraina, au deconectat Polonia, Finlanda... Că o să ne trimită o scrisoare în care ne vor mai cere ceva - asta se poate întâmpla oricând, indiferent ce am decide noi. Acțiunile lor au depășit cadrul economic și comercial. Dar să ne ceară să achităm gazul consumat de cei din stânga Nistrului nu pot. Este reglementat prin contract consumul de pe malul stâng și consumul de pe malul drept al Nistrului. Nimeni de la Chișinău nu va accepta vreodată să achite gazul consumat în stânga Nistrului. Noi avem cu Gazprom un contract în care este specificat volumul de gaz pe care rușii trebuie să ni-l livreze, formula de calculare a prețului și modul de achitare. Noi am achitat tot. Criza energetică prin care trece acum Moldova este generată de Gazprom-Kremlin. Și vreau să fiu auzit când spun asta. Dacă acest concern și-ar onora azi angajamentele contractuale cu Moldova, criza energetică dispare și toți vor avea gaz și energie. Faptul că noi suntem nevoiți să cumpărăm gaz și curent de pe piață este din vina Gazpromului și juriștii noștri deja se ocupă de aceste detalii, pentru a acționa concernul rus în judecată pentru neexecutarea contractului. Și vom cere inclusiv despăgubiri colaterale, pentru că, din cauza lor, a trebuit să realocăm bani de pe alte segmente, să luăm credite... Noi am semnat un contract cu Gazprom și am mizat pe acel contract. Nu suntem în luna octombrie 2021 când ne-a expirat contractul cu Gazprom. Atunci ei puteau să ne spună că nu mai vor să semneze cu noi. Dar acum avem un contract în vigoare iar Gazprom nu a cerut rezilierea lui. Nu a cerut nici diminuarea volumului. Nimic. Pur și simplu își ignoră angajamentele. Și va plăti pentru asta.

- Gazul pe care îl consumă acum Chișinăul este gaz rusesc stocat vara și toamna în Ucraina sau am cumpărat din altă parte și am depozitat?

- Noi avem vreo 85 de milioane de metri cubi cumpărate de „Energocom” de la „Moldovagaz” (companie-fiică a Gazprom – n.n.), dar restul este gaz cumpărat de pe piața internațională.

- În cazul acesta ce are Putin cu stocurile noastre, pentru că a cerut subalternilor să verifice de ce depozităm gaz în Ucraina?

- Noi nu am înțeles această preocupare a lui Putin. Este dreptul nostru suveran și dreptul comercial al „Energocom” să stocheze gazul pe care l-a cumpărat unde vrea. Nu are de ce să ne spună Putin unde să ne stocăm gazul cumpărat.

- Ce se întâmplă cu creditul de peste un miliard de lei pe care l-a luat recent „Moldovagaz” de la „Energocom”, în condițiile în care „Moldovagaz” își distribuie tot gazul doar în Transnistria, care, se știe, nu plătește nici un ban pentru gaz? Cum, în aceste condiții, o să întoarcă „Moldovagaz” acest credit până în luna mai 2023?

- „Moldovagaz” face bani din serviciul de transport, distribuție și furnizare. Acestea sunt plăți separate. Dar pe noi asta mai puțin ne interesează. Ca să obțină acel împrumut, „Moldovagaz” a gajat integral, în favoarea SA „Energocom”, sistemul de transport de gaze. Dacă „Moldovagaz” nu va putea să restituie creditul, statul va prelua „Moldovatransgaz” și, astfel, se va produce implementarea pachetului trei energetic (pe care Rusia a reușit până acum să-l blocheze prin șantaj energetic - n.n.).

- Prelungirea cu o lună a autorizației pentru Uzina Metalurgică de la Rîbnița (gestionată de separatiști și care funcționează fără respectarea normelor de mediu) a fost o condiție a separatiștilor la negocierile privind energia electrică?

- Da. Ei au insistat asupra menținerii procesului tehnologic, ca să poată achita salarii la peste 3000 de oameni. Dar această uzină funcționează la o capacitate de până la 30%. Pentru atât le ajunge gaz.

- Noi o să scăpăm vreodată de acest șantaj energetic rusesc? O să putem respira vreodată fără să simțim mirosul cizmei rusești pe grumaz?

- Am declanșat câteva mecanisme. Am elaborat o strategie energetică până în 2050. Dar până la sfârșitul acestui mandat trebuie să avem linia de interconectare cu România (Vulcănești-Chișinău) de 400 kilovolți dată în exploatare și să ducem în fază finală linia Bălți-Suceava de interconectare cu România de 330 kilovolți. „Transelectrica” și „Moldelectrica” au depus un proiect în acest sens la Comisia Europeană iar până la sfârșitul lunii decembrie ar urma să fie luată o decizie în privința finanțării lucrărilor la această linie electrică. De asemenea, vom construi două termocentrale de înaltă eficiență, care ar urma să genereze împreună vreo 300 de megawați. Și, în plus, lucrăm la crearea sistemului de energie regenerabilă. Vom crește masiv investițiile în acest sens. În 2023 vom lansa o licitație pentru capacități mari. Cred că în 2025 vom avea cel puțin 30% din necesarul de curent acoperit cu energie regenerabilă.

- La începutul sezonului de încălzire a crăpat un generator la Termoelectrica - un generator proaspăt reparat de o companie conectată la o firmă rusească aflată sub sancțiuni internaționale. A fost un mare scandal legat de felul cum a fost selectată această companie ca să pregătească generatorul pentru iarnă. Faptul că a crăpat în plină criză energetică ne duce cu gândul la o diversiune rusească...

- Politic, mi-ar fi cel mai ușor să spun că a fost o diversiune rusească. Dar eu trebuie să răspund rațional. Cred că peste aproximativ zece zile o să avem o expertiză pe tot ce s-a întâmplat în acest caz. Am analizat raportul comisiei de anchetă internă de la „Termoelectrica”. Acum lucrează și o comisie externă. Documentele de recepție finală a lucrărilor nu au fost semnate. Acum se investighează dacă anume reparațiile care au fost făcute puteau să provoace daune atât de mari. Din cauza acestei defecțiuni, din cele trei blocuri funcționează doar unul. Sunt foarte nemulțumit de tot ce se întâmplă la „Termoelectrica” - și de infrastructura de acolo, dar și de companiile din jurul „Termoelectrica” - un conglomerat de firme pline de interese, scheme și corupție.

- DW a scris luna trecută despre hotărârea de guvern nr. 1001 din anul 2001 care scutește companiile transnistrene de orice taxe și accize la importul mărfurilor- o hotărâre care generează un prejudiciu bugetar de 4 miliarde de lei moldovenești anual și prin care Chișinăul alimentează financiar regimul separatist de la Tiraspol. De ce această hotărâre absurdă este menținută și acum în vigoare?

- Nu cred că eu sunt cel care ar trebui să răspundă la această întrebare.

- Dvs sunteți viceprim-ministru în actualul Guvern.

- Da, dar Oleg Serebrian este tot viceprim-ministru pe domeniul reintegrării. Știu doar că s-a discutat de mai multe ori despre această hotărâre.

- Pe fondul scandalului legat de cedarea gazului către Transnistria, Maia Sandu a cerut reformarea Guvernului în partea ce ține de energetică. Iar premierul Natalia Gavrilița a vorbit despre necesitatea unui minister separat al energeticii. Și există voci care vă cer demisia...

- Noi discutăm de mai mult timp despre reorganizarea structurii energetice a Guvernului. Acum, în minister, avem șapte oameni pe domeniul energetic. Am modificat organigrama și am extins acest număr până la 17 oameni. Și da, analizăm dacă se va merge pe crearea unui minister al energiei.

- Când o să putem merge cu trenul de la Chișinău la București fără să schimbăm roțile trenului la vamă?

- Avem un proiect în fază finală cu Agenția Franceză de Dezvoltare, care a identificat resurse pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Iași-Chișinău prin electrificarea lui și trecerea de la ecartament sovietic la ecartament european. Sau s-ar putea să avem dublu ecartament. Cred că la începutul anului 2023 va fi semnat un acord în acest sens ca să demarăm studiile, proiectarea și construcția. Un termen realist pentru realizarea acestui proiect ar fi de 4 ani.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.