Chișinăul ar vrea să deseneze „încet” un plan pentru Transnistria | Moldova | DW | 07.12.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Chișinăul ar vrea să deseneze „încet” un plan pentru Transnistria

La Chișinău, dar și la Kiev se discută tot mai intens despre soarta Transnistriei după o eventuală victorie a Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.

Imagine din Tiraspol

Imagine din Tiraspol

Ucraina cere oficialilor moldoveni să aibă un plan pregătit de reintegrare a enclavei separatiste pro-ruse și sugerează că acest plan ar putea fi necesar foarte curând. Chișinăul menționează însă, prin gura președintelui Parlamentului Igor Grosu, lider al partidului de guvernământ, că Moldova are acum „alte urgențe care o presează”, cum ar fi criza energetică și căderea rachetelor pe teritoriul său, că „lucrurile trebuie făcute temeinic și încet” și că „un agresor pus la colț contraatacă”.

Poziția mioritică a Chișinăului întărește regimul separatist

Totuși, marți la Kiev, unde au fost semnate documente moldo-ucrainene importante (inclusiv un acord privind cooperarea în domeniul apărării aeriene), premierul moldovean Natalia Gavrilița a asigurat oficialii ucraineni că „Moldova a fost și va rămâne un prieten și un partener de nădejde pentru Ucraina”: „Vom susține Ucraina și de acum încolo cu tot ce putem. Îmi exprim toată admirația pentru sacrificiul poporului ucrainean care, în ciuda acestor nenorociri, își continuă lupta pentru libertate, luptând în egală măsură și pentru dreptul nostru de a face parte din lumea liberă. Iar șeful legislativului de la Chișinău, Igor Grosu, spune că Moldova va analiza rezoluția Parlamentului European cu privire la declararea Rusiei ca stat sponsor al terorismului și ar putea adera la aceasta, dar deocamdată Moldova face ceea ce știe mai bine – ajută refugiații ucraineni”.

Poziția nehotărâtă a Chișinăului pare să nemulțumească autoritățile de la Kiev, care așteaptă mai multă fermitate. La nivel diplomatic, președinta Maia Sandu și ministrul de Externe Nicu Popescu reușesc să mențină pe agenda marilor puteri subiectul vizând vulnerabilitatea Moldovei în domeniul securității în contextul războiului din Ucraina. Subiectul a fost discutat intens zilele acestea la Washington, unde se află președinta Maia Sandu.

După succesul obținut de Ucraina pe câmpul de luptă în ultimele luni, la Chișinău a început să se discute intens despre apariția oportunității de a suprima economic regimul separatist, Chișinăul având pentru prima dată instrumente palpabile în acest sens. După cele două pene de curent din noiembrie, provocate de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, și ca urmare a creșterii substanțiale a prețului la energia electrică pe piața europeană, Chișinăul a făcut însă un pas înapoi - a cedat întregul volum de gaze rusești Transnistriei în schimbul curentului de la Centrala de la Cuciurgan. Gestul decidenților de la Chișinău a fost aspru criticat mai ales de moldovenii cu viziuni pro-europene, care au perceput cedarea Chișinăului ca pe o umilință în fața șantajului energetic la care a recurs regimul separatist pro-rus. În plus, Chișinăul a prelungit, prin derogare de la Legea privind protecția aerului atmosferic, autorizația de mediu a Uzinei Metalurgice de la Rîbnița (gestionată de separatiști), care funcționează contrar oricăror norme ecologice și nu virează niciun ban în bugetul Republicii Moldova. Surprinzător, marți seară, ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent Logsdon, l-a felicitat pe ministrul moldovean al Infrastructurii, Andrei Spânu, pentru că a reușit să încheie un nou contract cu Tiraspolul, în privința furnizării energiei electrice de către Centrala de la Cuciurgan.

Viziunea Chișinăului: „Încet și cu inteligență”

Chișinăul nu are niciun plan de soluționare a conflictului transnistrean și nu are soluții pentru o Transnistrie ce ar putea fi eliberată de sub ocupație rusească. Chișinăul nu-și poate asuma Transnistria nici economic, nici electoral. De aceea nu-și face o prioritate din valorificarea potențialelor oportunități oferite de războiul din Ucraina în sensul suprimării acelei „găuri negre”. Oficialii moldoveni continuă retorica din perioada înainte de invazia Rusiei în Ucraina, o retorică în spatele căreia regimul separatist s-a întărit, inclusiv militar, în ultimii 30 de ani: „Ceea ce putem face acum este să menținem stabilitatea. Soluțiile rapide sunt periculoase. Lucrurile trebuie făcute temeinic și încet. Trebuie să avem acces dincolo de Nistru, acolo trebuie să se respecte niște libertăți și noi trebuie să condiționăm libertățile economice de care beneficiază cei din regiunea transnistreană”, a explicat președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unui interviu televizat.

Igor Grosu: „Un agresor băgat în colț contraatacă”

„Soluționare în două sau trei mișcări nu există. Ceea ce a fost separat timp de 30 de ani nu poți să unești printr-o mișcare mecanică. Nu o poți face din cel puțin două considerente: costurile economice foarte mari și costurile politice. Cum ar influența imediat parcursul nostru european o infuzie de electorat cu viziuni pro-ruse din stânga Nistrului fără asanarea spațiului mediatic de acolo? Ei au trăit 30 de ani într-un spațiu mediatic care i-a spălat pe creier. (...) Cu tot respectul față de cei care își doresc rezolvarea grabnică a conflictului transnistrean, dar acum avem alte urgențe care ne presează: criza energetică, cad rachete pe teritoriul Moldovei. Deci sunt alte priorități”. (...) „Un agresor băgat în colț contraatacă. Nu vreau să ajungem în situația în care să gestionăm niște momente foarte neplăcute. Cu inteligență, la masa tratativelor, chiar dacă o să dureze mai mult și chiar dacă o să fie mai neplăcut, dar să gestionăm fără a antagoniza și fără a escalada conflictul”, a spus Grosu.

Despre eventuale consecințe ale unei încercări de a suprima economic Transnistria a vorbit și deputatul PAS Dan Perciun. Potrivit lui, în condițiile unui colaps economic total al regiunii transnistrene, populația de acolo ar căuta refugiu pe malul drept al Nistrului, iar aceasta ar genera „probleme sociale și economice adiționale”. „Avem un obiectiv pe această iarnă de îndeplinit. Ulterior putem face uz de toate instrumentele pe care le menționează diverși 'experți' - de la sistarea procurării de electricitate, până la retragerea autorizației Uzinei Metalurgice de la Rîbnița și introducerea TVA la import. Contează momentul și contextul”, susține deputatul.

După victoria Ucrainei, o soluție durabilă poate fi identificată fără Rusia

Pe de altă parte, Kievul încurajează Chișinăul să se gândească de pe acum ce o să facă, după victoria Ucrainei în războiul declanșat de Rusia, cu armata rusă din Transnistria, cu capii regimului separatist pro-rus și cu cei care lucrează în structurile de securitate de la Tiraspol. De asemenea, autoritățile de la Kiev atenționează că Moldova nu va putea adera la UE fără a-și soluționa conflictul transnistrean.

Republica Moldova: Teama de o iarnă fără gazul rusesc

„Problema transnistreană o să fie rezolvată. Nu am nicio îndoială în acest sens. Momentul în care se va întâmpla asta depinde de instrumentul ales și de atenția direcționată spre această regiune”, a menționat în cadrul unei emisiuni TV ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko. Potrivit lui, o soluție durabilă în problema transnistreană poate fi identificată fără Rusia. Diplomatul ucrainean nu a explicat ce anume are în vedere, dar a dat anumite indicii: „Armata rusă din Transnistria este formată din localnici care au și cetățenia Rusiei. Din Rusia au fost aduși doar niște ofițeri. Vorbim de câteva sute de astfel de ofițeri. Există soluții pentru o astfel de grupare armată. Acțiunile Kievului în această privință depind de Guvernul Republicii Moldova, deoarece Transnistria este parte a Republicii Moldova. Chișinăul are primul cuvânt în ceea ce privește reglementarea transnistreană. Autoritățile moldovene decid cum, când și în ce mod trebuie să fie rezolvată această problemă. Poziția Ucrainei poate fi mai mult sau mai puțin vizibilă, dar nu este decisivă. Asta înseamnă că dacă clasa politică din Moldova va considera că această problemă este importantă și trebuie să fie rezolvată, soluții vor fi identificate foarte repede. (...) Nu cred că UE va fi de acord ca la granița ei să apară o enclavă rusească care înseamnă trafic cu orice. Problema trebuie rezolvată până la aderarea Moldovei la UE”, a conchis ambasadorul Marko Șevcenko.

„Descifrarea” mesajului diplomatic al Kievului

Întrebat în cadrul unei emisiuni ce ar presupune soluția pașnică a problemei transnistrene pe care o sugerează diplomații ucraineni în ultima vreme, deputatul român Bogdan Rodeanu a menționat: „Vă spun doar atât: orice cetățean din afară, care are cetățenie română, se supune și rigorilor legale ale statului român”.

În 2020, presa de la Chișinău a dezvăluit că Svetlana Krasnoselski, soția liderului separatist de la Tiraspol, precum și alte rude și persoane din anturajul șefului grupării separatiste, ar deține și cetățenie română. Nu se știe dacă însuși Vadim Krasnoselski are cetățenie română, dar acesta are, în mod sigur, cetățenia Ucrainei la fel ca majoritatea exponenților regimului separatist, inclusiv Vitalii Ignatiev, considerat „șef al departamentului de externe” de la Tiraspol, principalul negociator cu Chișinăul în problema transnistreană.

Audio şi video pe aceeaşi temă