Chișinăul amână „înghețarea” relației cu FMI. Miza - banii de la UE | Moldova | DW | 05.02.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Chișinăul amână „înghețarea” relației cu FMI. Miza - banii de la UE

Autoritățile de la Chişinău par să se fi încâlcit în propriile stratageme vizând relația cu FMI. Premierul Ion Chicu a declarat miercuri că va solicita Fondului un nou program.

Premierul, care spunea recent că Moldova ar putea lua o pauză în relația cu FMI (dacă FMI va pune condiții), intenţionează, iată, să solicite un nou program.

În paralel, președintele Igor Dodon insistă, pe la emisiuni TV, că Rusia ar fi dispusă să crediteze Moldova cu jumătate de miliard de dolari, 200 de milioane de dolari urmând să ajungă în Moldova, potrivit lui Dodon, „fie la finele lunii februarie, fie la începutul lunii martie”. Asta în condițiile în care un acord semnat în acest sens cu Rusia încă nici nu există, iar unii bugetari nu și-au primit salariile din noiembrie 2019. O altă soluție propusă de Igor Dodon a fost retragerea unui miliard de dolari din rezervele Băncii Naționale a Moldovei, o inițiativă (vociferată de Dodon în ajunul sosirii misiunii FMI în Moldova) criticată inclusiv de guvernatorul BNM. În opinia experților, aceasta ar conduce la scumpiri necontrolate și la destabilizarea pieței valutare.

Deși nu are bani nici pentru plata salariilor bugetarilor, guvernul controlat de Igor Dodon se avântă, în an electoral, în proiecte masive de infrastructură. Atât Dodon, cât și premierul Ion Chicu s-au lăudat că, la primăvară, vor „transforma Moldova în șantier”, miza fiind promisul credit rusesc. Numai că Rusia a mai promis Chişinăului jumătate de miliard de dolari, în 2009, când Moldova era condusă de comunistul Vladimir Voronin. Banii nu au mai venit.

Sacrificarea „țapilor ispășitori”

Premierul Chicu (ministru al Finanțelor în guvernul controlat de oligarhul Plahotniuc), care anterior dădea vina pe fostul guvern (condus de Maia Sandu – învestit în iunie 2019 și demis în noiembrie de PSRM+PDM) pentru dificultățile economice, susține acum că bani „pentru salarii în buget sunt”, întârzierile la plata salariilor datorându-se, potrivit lui, „lipsei disciplinei în muncă”: „Este clar că trebuie să restabilim disciplina în instituții. Trebuie să sancționăm, să concediem, inclusiv miniștrii”, a spus Chicu.

Ultima tranșă de 20 de milioane de dolari din actualul program al Moldovei cu FMI ar putea fi debursată în luna martie 2020, dar o decizie în acest sens urmează a fi aprobată de Consiliul directorilor executivi al FMI, care se va întruni pe 16 martie. Consiliul va lua decizia finală în baza raportului misiunii de evaluare, care și-a încheiat miercuri vizita la Chișinău și și-a prezentat concluziile în cadrul unei conferințe de presă. Șeful misiunii FMI, Ruben Atoyan, a vorbit despre „progresul atins într-un context politic instabil – programul fiind implementat într-o perioadă în care s-au schimbat trei guverne”: „Obiectivele au fost atinse în mare parte. Reformele implementate în cadrul programului au contribuit la relansarea creșterii economice”, a menționat responsabilul FMI.

Ruben Atoyan: „Se atestă percepția că statul este corupt și justiția nu funcționează”

Perspectivele sunt mai degrabă pozitive, dar rămân anumite riscuri. Reinstaurarea instabilității politice sau încetinirea ritmului de implementare a reformelor ar putea afecta încrederea și ar putea limita opțiunile de finanțare externă. Recomandăm implementarea unor politici prudente pentru a atenua aceste riscuri. Pentru a asigura finanțarea externă, așa cum este prevăzut în buget, este necesar un puternic impuls de reformare. Vulnerabilitățile instituționale și cele legate de guvernanță sunt larg răspândite și constituie o piedică în calea creșterii nivelului de trai al populației. Se atestă o percepție generală că statul este corupt și justiția nu funcționează adecvat. Cadrul de reglementare nu este pus în aplicare în mod corespunzător, iar existența sectorului impunător al întreprinderilor de stat generează riscuri bugetare și subminează concurența și productivitatea”, a declarat Ruben Atoyan.

El a adăugat că, deși Republica Moldova a înregistrat progrese în ceea ce privește supravegherea sectorului bancar, supravegherea slabă a sectorului financiar nebancar, lacunele existente în privința prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și lipsa progresului în recuperarea activelor fraudate reprezintă o sursă recurentă de îngrijorare.

Premierul Chicu și-a schimbat retorica din mers

După ce, în ultima lună, a menționat în repetate rânduri la TV că Moldova ar putea lua o pauză în relația cu FMI, dacă Fondul se va opune „intenției guvernului de a investi masiv în infrastructură”, miercuri, la conferința de presă comună cu reprezentantul FMI, premierul Ion Chicu a spus că va solicita FMI agrearea unui nou program cu Moldova. El a adăugat că „FMI salută intenția guvernului de a investi în infrastructură” și că „a agreat” cu experții FMI „noi acțiuni și politici care ar finaliza programul cu succes” și a ținut să precizeze că „politicile agreate nu afectează interesele țării, veniturile populației” și că „toate acțiunile întreprinse sunt în interesul țării și vor aduce un plus de sustenabilitate”.

Ministrul moldovean al Finanțelor, Sergiu Pușcuța, declara recent că Republica Moldova ar fi deja eligibilă pentru a primi tranșa a doua de asistență macrofinanciară și din partea Uniunii Europene. Potrivit lui, Moldova a îndeplinit toate condițiile care se regăseau în angajamentele asumate pentru a primi banii.

Una din condiții era existența unui acord cu FMI. Prin urmare, UE nu ar trebui să aibă obiecții acum în ceea ce privește debursarea tranșei a doua. Eventual, pentru tranșa a treia va fi nevoie de un nou acord al Moldovei cu FMI, preciza ministrul.

FMI nu încheie programe noi în ajun de alegeri

La rândul său, ex-ministrul Finanțelor, Natalia Gavriliță (în guvernul demis al Maiei Sandu), se declară sceptică în privința unui nou program cu Moldova până la alegerile prezidențiale din toamnă: „De obicei, FMI evită agrearea unui program atunci când sunt alegeri sau vede perspectiva unui guvern nou. Cred că va fi reticent să încheie un nou program înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie”, a menționat ea.

UE a deplâns demiterea guvernului pro-european condus de Maia Sandu, precizând atunci că va mai trimite bani în Moldova doar pentru proiecte destinate direct cetățenilor, iar în ceea ce privește asistența macrofinanciară, banii vor veni condiționat, doar dacă va fi reformată justiția și dacă lupta cu corupția va fi una veritabilă.

Ministrul Finanțelor, Sergiu Pușcuța, a anunțat că, săptămâna aceasta, la Chișinău este așteptată o misiune de evaluare a UE, „care vine să discute despre ce s-a realizat și ce urmează să mai fie realizat pentru a primi asistența macrofinanciară”.

În timp ce experții susțin că actuala guvernare, subordonată lui Igor Dodon, are șanse minime să atragă bani din exterior, executivul și-a anunțat intenția de a crea un „Oficiu de Gesionare a Asistenței Externe”. Potrivit guvernului de la Chișinău, noua instituție va avea sarcina „de a gestiona programele de cooperare transfrontalieră finanțate de UE”.

Ultimul program al Moldovei cu FMI a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. El a fost finanțat printr-un credit în valoare totală 182 milioane de dolari, dintre care 160 milioane de dolari SUA au fost deja debursate.