Chișinăul și-a irosit șansa de a profita de mandatul României la Consiliul UE | Moldova | DW | 17.01.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Chișinăul și-a irosit șansa de a profita de mandatul României la Consiliul UE

Aflat joi la Chișinău, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a vorbit despre oportunitățile pe care România va încerca să le creeze pentru R. Moldova în perioada în care va deține preşedinţia Consiliului UE.

Meleșcanu i-a asigurat pe oficialii moldoveni că „Republica Moldova este, în mod firesc, una dintre priorităţile majore ale preşedinţiei României la Consiliul UE”, obiectivul României fiind valorificarea acestei oportunități pentru aprofundarea relaţiilor dintre Moldova şi UE. 

„Am evocat așteptările UE, împărtășite și de România, în privința obținerii de rezultate concrete în procesele de reformă și îndeplinirii pe deplin a cerințelor asumate de către Moldova. Am evidențiat și dorința României ca UE să rămână ferm angajată în sprijinirea eforturilor de reformă ale Republicii Moldova. În contextul apropierii alegerilor din Moldova, am subliniat importanța asigurării celor mai înalte standarde democratice legate de organizarea acestora”, a menționat ministrul român.

„În ultima perioadă s-a vorbit mult despre relații frățești. Noi am venit cu o abordare pragmatică și ne-am propus să facem Unirea prin infrastructură”, a menționat premierul moldovean, Pavel Filip, la întrevederea avută cu Meleșcanu.

Șeful diplomației de la București a spus că România este interesată în finalizarea implementării proiectelor de infrastructură inițiate, în special fiind vorba de gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, construcția căruia ar diminua dependența energetică a Moldovei de Rusia.

„Transgaz” a demarat lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău

În acest context, ministrul moldovean de Externe, Tudor Ulianovschi, a remarcat că, la 15 ianuarie 2019, compania românească „Transgaz” a început lucrările de construcție a conductei Ungheni-Chișinău. El a profitat de ocazie ca să reitereze în fața jurnaliștilor că „Republica Moldova și-a îndeplinit angajamentele asumate în relația sa cu UE, inclusiv cu susținerea fermă a României”, adăugând că, „pentru moment, starea dialogului UE-Republica Moldova prezintă potențial de îmbunătățire treptată”.

„Ne bucură și ne încurajează faptul că dezvoltarea parteneriatului strategic cu Republica Moldova rămâne unul primordial pentru România în plan extern. Această preocupare se evidențiază în toate demersurile diplomatice și politice întreprinse de România în susținerea evoluțiilor pozitive din Moldova și consolidarea cooperării cu structurile europene”, a menționat Ulianovschi.

Șansă ratată de Chișinău

În 2019, an în care România deține președinția rotativă la Consiliul UE, se împlinesc 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic (format european din care face parte și Republica Moldova) și 5 de la liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni. Până la răcirea relațiilor dintre UE și guvernarea de la Chișinău, autoritățile moldovene își făceau planuri mari în legătură cu mandatul României la Consiliul UE.

Iurie Leanca

Iurie Leancă a tot promis că Republica Moldova va depune cererea de aderare la UE

În noiembrie 2010, ministrul de Externe de atunci, Iurie Leancă, declara că „Moldova va depune cerere de aderare la UE în 2011”. În iunie 2014, la Bruxelles, tot Iurie Leancă declara că „Moldova va depune cerere de aderare la UE în 2015, atunci când Letonia va deține președinția UE”. Tot în 2014, după semnarea Acordului de Asociere UE – Republica Moldova, Iurie Leancă, deja în calitate de premier, declara că „Republica Moldova va depune cerere de aderare la UE în a doua jumătate a anului 2015, iar în 2019, când România va prelua președinția Consiliului UE, ar putea deveni membru al UE”.

La modul practic, Chișinăul a făcut, însă, tot posibilul să nu se ajungă la depunerea cererii de aderare la UE. Din 2016, din cauza corupției endemice, a blocării și mimării reformelor, dar și a derapajelor anti-democratice la care s-a dedat guvernarea de la Chișinău, relațiile Moldovei cu UE s-au deteriorat continuu, ajungându-se, în 2018, la suspendarea asistenței macrofinanciare de către UE, după aprobarea a două rezoluții extrem de critice ale Parlamentului European la adresa autorităților moldovene. România, însă, a continuat să susțină financiar Republica Moldova pe toată perioada de mandat a Guvernului Filip, învestit noaptea, pe furiș, în 2016, în spatele a zeci de cordoane de poliție.

În ianuarie 2018, același Iurie Leancă, atunci în calitate de vicepremier în guvernul controlat de PDM, spunea că „ar fi ideal ca Republica Moldova să depună cererea de aderare la UE în 2019”, în perioada președinției rotative a României la Consiliul Uniunii Europene. Iar în noiembrie 2018, tot Iurie Leancă declara: „Nu cred că putem vorbi de o dată la care vom depune cererea de aderare la UE. Putem reveni la discuție peste vreo doi ani”.

În cadrul vizitei de joi a ministrului Meleșcanu la Chișinău nu s-a vorbit nici măcar în treacăt despre o eventuală cerere de aderare a Moldovei la UE, iar singura înțelegere palpabilă la care s-a ajuns în cadrul acestei vizite se referă la „organizarea, în a doua jumătate a anului curent, a următoarei ședințe a Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană”.

Joi, la Chișinău, ministrul de Externe al României a fost decorat cu medalia „Meritul Diplomatic” clasa I.